Diaconescu: În ciuda divergențelor, protocolul cu Serbia va fi semnat

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, şi-a exprimat convingerea că partea română şi cea sârbă vor semna joi dimineaţă protocolul privind minorităţile şi a admis că, în caz contrar, vor exista "dificultăţi" în asigurarea consensului în Consiliul European pe tema candidaturii Serbiei la UE.

Diaconescu a afirmat, miercuri seară, la B1Tv, că protocolul are "foarte multe şanse să fie semnat mâine dimineaţă (joi - n.r.)". "Va fi semnat", a asigurat el.

Ministrul a fost întrebat despre posibilitatea ca, dacă joi dimineaţă Traian Băsescu nu are acordul semnat, atunci România se va opune în Consiliul European. "Nu pot să mă refer exact la ce poziţie va avea, dar va fi o mare dificultate. Noi am tratat foarte serios această problemă", a răspuns oficialul român.

El a confirmat că dacă partea sârbă nu semnează protocolul, există riscul ca România să nu susţină candidatura la UE. "(Există riscul – n.r.) Să nu sprijinim consensul", a completat Diaconescu.

Ministrul de externe a povestit că, din partea română, negocierile pe protocolul privind drepturile minorităţilor sunt conduse de Bogdan Aurescu, la Bruxelles, cu medierea Comisiei Europene.

Pe de altă parte, presa străină îl citează pe Cristian Diaconescu privind faptul că România nu intenţionează să blocheze candidatura Serbiei la UE, în pofida problemelor legate de minoritatea vlahă din ţară.

"Nu se poate vorbi de un blocaj", a dat asigurări şeful diplomaţiei române, citat de Sofia News Agency, precizând că Bucureştiul vrea numai "garanţii normale" în ceea ce priveşte vlahii.

România mai vrea ca CE să realizeze un raport al progresului drepturilor minorităţilor în Serbia până în septembrie 2012, a adăugat ministrul, care şi-a exprimat speranţa că Bucureştiul şi Belgradul vor putea semna un protocol privind situaţia vlahilor "cât mai curând posibil".

Potrivit statisticilor, minoritatea românilor din Serbia este concentrată în nord-estul ţării, adică la sud-vest de România şi la vest de Bulgaria, în regiunea denumită Valea Timocului, învecinată cu Banatul românesc. Peste 150 de localităţi din această zonă sunt locuite în majoritate de români. Există însă o minoritate românească mai redusă şi în Voievodina, provincie autonomă sârbească din partea central-nordică a ţării. Minoritatea din Voievodina se bucură însă de drepturi, spre deosebire de românii din Valea Timocului.

Autorităţile sârbeşti au făcut presiuni ca românii din Serbia să adopte titulatura de vlahi, iar limba română pe care o vorbesc să se numească vlahă. Mulţi dintre ei au refuzat acest lucru. Astfel, comunitatea românească este divizată în ce priveşte titulatura: unii spun că sunt vlahi, fără legătură cu România, alţii că sunt români. Unii îşi spun vlahi de frica autorităţilor care nu agreează românizarea regiunii Timoc, alţii îşi spun vlahi pentru că susţin deschis politica dură a Belgradului faţă de comunitatea românească.

La recensământul populaţiei Serbiei din 2002, aproape 35.000 de persoane s-au declarat români şi alte 40.000 s-au declarat vlahi. Comunitatea românească din Timoc susţine însă că depăşeşte 300.000 de persoane, iar Ambasada României la Belgrad îi estimează la peste 150.000.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News