Dieta care nu doar te ajută să slăbești, dar provoacă schimbări în ADN și te ferește de boli ale intestinului

Un nou studiu de la școala de medicină a Universității din Colorado evidențiază modul în care schimbările în microbiomul intestinal, produse prin intervenții alimentare, pot influența reglarea genelor și sănătatea generală, scrie prestigioasa publicație Medical News Today.

Atât postul intermitent, cât și dietele de reducere a caloriilor afectează în mod pozitiv microbiomul, comunitatea de bacterii din sistemul digestiv al unei persoane.

Participanții la studiu, care erau fie supraponderali, fie obezi, au fost fie instruiți să facă fasting timp de 3 zile neconsecutive în fiecare săptămână timp de un an sau, alternativ, să-și reducă aportul caloric regulat cu aproximativ 34% în aceeași perioadă.

O analiză anterioară a constatat că diversitatea bacteriilor intestinale din microbiomul indivizilor a fost îmbunătățită semnificativ, chiar și la doar 3 luni de la începutul studiului. S-au observat îmbunătățiri pentru ambele grupuri - cei care au făcut fasting și cei care s-au concentrat pe reducerea aportului zilnic de calorii.

Analiza a sugerat că o persoană își poate îmbunătăți diversitatea microbiomului și, eventual, sănătatea generală, folosind strategia de scădere a greutății pe care o alege.

Noul studiu întărește ideea că modificările bacteriilor intestinale apare în timpul pierderii în greutate. Cercetătorii au observat mai multe asocieri între abundența microbilor, metabolism, obezitate și metilarea ADN-ului, un proces prin care genele sunt modificate, având un impact potențial asupra sănătății noastre generale.

Studiul apare și în revista de specialitate Nutrients.

Cum poți urma această dietă?

Cele trei abordări populare ale fasting-ului intermitent sunt, potrivit Mayo Clinic:

În zile alternative: Mâncați conform unei diete obișnuite într-o zi și apoi luați o masă mică a doua zi. De obicei, masa din a doua zi are mai puțin de 500 de calorii, ceea ce ar însemna o porție mică de mâncare.

Două zile de „post negru” pe săptămână: Mâncați o dietă normală cinci zile pe săptămână și faceți un „post negru” două zile pe săptămână.

Fereastra de 8 ore: Mâncați în mod normal, dar numai într-o fereastră de opt ore în fiecare zi. De exemplu, săriți peste micul dejun, dar mâncați prânzul în jurul orei 11:00 și cina la ora 19:00.

Efectele secundare ale fasting-ului intermitent

Postul intermitent poate avea efecte secundare neplăcute în prima perioadă a dietei. Acestea pot include foame, oboseală, insomnie, iritabilitate, scăderea concentrației, greață, constipație și dureri de cap. Majoritatea reacțiilor adverse dispar în decurs de o lună.

A respecta o rutină de post intermitent poate fi mai ușor pentru unii oameni decât să încerce să își urmărească caloriile în fiecare zi. Alte persoane, în special cele cu programe încărcate sau variabile, au mai multe dificultăți în menținerea unei rutine de post intermitent.

Saritul peste mese nu este recomandat persoanelor sub 18 ani, celor cu antecedente de tulburari alimentare sau celor care sunt insarcinate sau care alapteaza. Sportivilor le poate fi dificil să se alimenteze în mod corespunzător pentru un stil de viață activ, printr-o dietă de post intermitent. Dacă aveți diabet sau alte probleme medicale, discutați cu un doctor înainte de a urma acest regim alimentar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News