Anul acesta, România este pentru prima dată inclusă în studiul Digital News Report, coordonat de Reuters Institute de la Universitatea din Oxford, care analizează consumul de media şi prezintă trendurile la nivel mondial.
Vineri, 23 iunie, Observatorul European de Jurnalism (EJO) și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București, lansează rezultatele acestui studiu pentru România, în cadrul unei dezbateri la care participă reprezentanții instituţiilor de media care apar ca surse de informare preferate, atât în offline cât şi în online.
Mediul jurnalistic românesc este definit printr-o competiție foarte puternică pentru audiențele TV și online, susținută de redacții puțin numeroase care se confruntă cu probleme financiare mari, arată Digital News Report 2017.
În 2016, mai mult decât în alți ani, jurnaliștii români au expus corupția, incompetența sau relele practici în domenii vitale, cum ar fi sănătatea, educația sau siguranța publică. Cu toate acestea, jurnaliștii nu se susțin unii pe ceilalți și sunt adesea foarte critici, la adresa colegilor lor, în public. Digital News Report 2017 este, pentru întregul eșantion, o reflectare a evoluției din anul anterior. Pentru România, însă, el are o conotație specială.
„Este de remarcat că multe redacții care, în 2016, în medie, nu au performat bine în cercetările comerciale, au rezultate remarcabile în topul brandurilor furnizorilor de știri. Explicația este următoarea: perioada în care au fost culese datele pentru Digital News Report, ianuarie-februarie 2017, coincide cu perioada în care jurnaliștii au publicat informații despre formarea noului guvern, despre Ordonanța 13 și despre protestele din București și din țară. Cel mai frumos compliment pentru o redacție este ca publicul ei să o considere principala sursă pentru informațiile de interes public major" explică Raluca Radu, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.
Încrederea în știri, în general, este redusă (39%), dar crește pentru sursele de informare pe care cineva alege să le folosească în mod constant (46%). Încrederea mai mare în anumite surse de informare este, în parte, un efect al congruenței ideologice percepute de către public, așa cum arată harta audiențelor în funcție de orientarea politică.
[citeste si]
Raportul din acest an remarcă faptul că redacțiile din România sunt în competiție pentru atenția cititorilor și pentru bugetele de publicitate cu Google și Facebook, cu bloggeri și cu influenceri (care, adesea, nu-și dezvăluie interesele financiare), cu site-urile de știri false și conspiraționiste.
Câteva date cheie despre audiențele de știri, așa cum reies din Digital News Report 2017:
(marja de eroare pentru eșantionul nostru a fost de +/- 2,18%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu