EXCLUSIV  Digitalizarea ANAF, o promisiune care a murit înainte de a prinde viață? Mircea Coșea analizează motivele din spatele tergiversării

Sursa foto: Agerpres
Sursa foto: Agerpres

Deși suntem țara cu cea mai mare viteză a internetului, multe dintre instituțiile României au rămas codașe la nivel european în ceea ce privește digitalizarea.

ANAF-ul, una dintre cele mai importante instituții ale statului - pentru că are ca principală atribuție colectarea taxelor, impozitelor și a celorlalte sume datorate bugetului public - face și ea parte dintr-un lanț de reforme întârziate.

În urmă cu doi ani, toate capetele de ziar anunțau „Digitalizarea ANAF” - asta ca măsură ce promitea să combată ineficiența statului de a colecta banii. La vremea respectivă (2022), Comisia Europeană spunea că „România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând din nou cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%”.

L-am contactat pe profesorul de economie Mircea Coșea pentru a îl întreba dacă ANAF-ul a mai făcut pași în sensul digitalizării, având în vedere că o astfel de măsură, dacă este implementată temeinic și fără implicații politicianiste, ar putea contribui la o transparență a întregului sistem, putând fiind puse în lumină inclusiv firmele care fac evaziune.

„Din câte știu, s-au făcut câțiva pași foarte timizi și neimportanți. Părerea mea e că există o tergiversare sau întârziere din interese politice pentru că, în momentul de față, ca multe alte instituții ale statului, ANAF-ul are un rol politic. ANAF-ul protejează anumite formațiuni, anumite societăți și anumite interese din grupuri politice. Or, această protejare nu mai poate fi menținută dacă se digitalizează.

Digitalizarea înseamnă corectare foarte serioasă a realității, o imagine transparentă a ceea ce se întâmplă. Nu mai poți să faci joc politic. Această întârziere a digitalizării - care durează de mai bine de 10 ani - este și de interes politic.

Mai există o explicație care este, să zicem, de economie exotică.

Eu vă spun pentru că s-a mai practicat. A fost în perioada anilor 1960-1970 în Italia. În mod deliberat, s-a tolerat o colectare mai mică, adică o evaziune, pentru că ea menținea societatea în supraviețuire. Promova consumul în condițiile în care statul nu era capabil să rezolve marile deficite.

Astfel, tolerarea unei economii jumătate albă, jumătate neagră, o economie gri menținea societatea într-o stare de supraviețuire, evitând mari mișcări sociale. Nu știu dacă suntem în această ipostază în România, dar este o posibilitate pe care trebuie să o menționăm, pentru că ea a existat în istorie. Dacă a existat în alte țări, de ce să nu ne gândim că poate fi și la noi?”, a fost comentariul lui Mircea Coșea, pentru DC News.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel