Din 2030 ar fi posbil: ”Moartea va fi opțională”, deoarece este ”o problemă tehnică pe care o putem remedia”, spune un cercetător

Oamenii ar putea fi în curând capabili să trăiască pentru totdeauna, deoarece îmbătrânirea este ”o problemă tehnică” care poate ”probabil să fie inversată”, susține un om de știință.

Deși perspectiva pare departe, doctorul Jose Cordeiro consideră că oricine va ajunge în 2030 ar putea să nu moară niciodată, deoarece tehnologia va fi foarte avansată.

Futuristul a participat la Dubai Future Forum pentru a discuta despre viziunea sa optimistă, declarând: ”Eu personal nu plănuiesc să mor. Este o probabilitate ca oamenii să poată trăi în curând pentru totdeauna, mai degrabă decât o posibilitate. Suntem foarte aproape de a ne da seama de acest lucru. Îmbătrânirea este o problemă tehnică pe care o înțelegem și pe care, probabil, o putem inversa”, a declarat doctorul Jose Cordeiro, potrivit Daily Star.

Experții sunt de părere că, odată ce vor fi depășit punctul de ”viteză de evadare a longevității” – ceea ce înseamnă că speranța de viață crește mai repede decât rata de îmbătrânire a oamenilor – oamenii vor deveni invincibili.

În timp ce speranța de viață a crescut dramatic în epoca modernă datorită salturilor medicale uriașe și unei mai bune cunoașteri a obiceiurilor periculoase, Cordeiro crede că următoarea etapă în ceea ce privește trăirea mai mult timp este o luptă cu ingineria.

Oamenii de știință studiază acum o meduză nemuritoare, cunoscută sub numele de Turritopsis dohrnii, care poate să reapară într-un corp nou după 36 de ore de la deteriorarea fizică sau înfometare.

Doctorul Jose Cordeiro a explicat: ”Studiem de ce există anumite forme de viață care nu îmbătrânesc. Acum că putem studia meduzele nemuritoare, vom descoperi lucruri foarte repede… Înainte nu puteam să zburăm, dar acum am reușit să mergem chiar și pe Lună.”

Deși doctorul speră că se poate progresa din punct de vedere științific, el a recunoscut că ar putea fi nevoie de multă adaptare mentală pentru a putea face față faptului că știm că putem trăi veșnic.

Cordeiro a spus: ”Există probleme mentale care trebuie rezolvate, deoarece ne-am obișnuit cu faptul că vom muri cu toții, încă de la începutul umanității. Dar nu trebuie să mai fie așa”.

Citește și:

Un nou studiu ar putea dezvălui secretul modului în care ”meduzele nemuritoare” inversează îmbătrânirea

Oamenii de știință din Spania au deblocat codul genetic al ”meduzei nemuritoare”, o creatură capabilă să revină în mod repetat la starea juvenilă, în speranța de a descoperi secretul longevității lor unice și de a găsi noi indicii despre îmbătrânirea umană.

În studiul lor, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences, Maria Pascual-Torner, Victor Quesada și colegii de la Universitatea din Oviedo au cartografiat secvența genetică a Turritopsis dohrnii, singura specie cunoscută de meduze capabilă să revină în mod repetat într-un stadiu larvar după reproducerea sexuală, potrivit unui articol publicat de CNN.

Ca și alte tipuri de meduze, T. dohrnii trece printr-un ciclu de viață în două părți, trăind pe fundul mării în timpul unei faze asexuate, unde rolul său principal este de a rămâne în viață în perioadele de deficit de hrană. Când condițiile sunt potrivite, meduzele se reproduc sexual.

Deși multe tipuri de meduze au o anumită capacitate de a inversa îmbătrânirea și de a reveni la un stadiu larvar, majoritatea își pierd această capacitate odată ce ajung la maturitatea sexuală, au scris autorii. Nu așa se întâmplă și în cazul T. dohrnii.

”Știm că această specie este capabilă să facă un mic truc evolutiv timp de poate 15-20 de ani”, a spus Monty Graham, expert în meduze și director al Institutului de Oceanografie din Florida, care nu a fost implicat în cercetare.

Acest truc i-a adus speciei porecla de ”meduză nemuritoare”, un termen pe care Graham recunoaște că este puțin hiperbolic. Studiul a avut ca scop înțelegerea a ceea ce a făcut ca această meduză să fie diferită prin compararea secvenței genetice a T. dohrnii cu cea a Turritopsis rubra, un văr genetic apropiat căruia îi lipsește capacitatea de a întineri după reproducerea sexuală.

Ceea ce au descoperit este că T. dohrnii are variații în genomul său care o pot face mai bună la copierea și repararea ADN-ului. De asemenea, par a fi mai bune la menținerea capetelor cromozomilor numite telomeri.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News