Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a vorbit, la reuniunea ministerială NATO care are loc la Bruxelles, despre sprijinul 'constant' acordat Ucrainei, arătând, totodată, că România susţine procesul de aderare a ţării vecine, arată un comunicat MApN.
Potrivit MApN, miercuri, în prima zi a reuniunii, s-a discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate din Ucraina, în cadrul unei cine de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, la care au fost invitaţi miniştrii Apărării din Suedia şi Finlanda şi ministrul Apărării ucrainean, Oleksii Reznikov. Au fost exprimate poziţiile naţionale vizavi de solicitarea Ucrainei de aderare la NATO adresată secretarului general, printr-o scrisoare comună a preşedintelui, preşedintelui Parlamentului şi prim-ministrului de la Kiev.
'România continuă sprijinul constant faţă de Ucraina, în aceste vremuri complicate, şi susţine, de asemenea, procesul de aderare a Ucrainei, evocând, în acest sens, deciziile asumate în cadrul Summit-ului NATO de la Bucureşti, din 2008', a indicat Dîncu.
În marja evenimentului, ministrul Dîncu a participat la reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina (Ukraine Defense Contact Group). Reuniunea s-a desfăşurat într-un context politico-militar marcat deopotrivă de succesele militare înregistrate în teren de forţele ucrainene, dar şi de demersurile ilegale ale Federaţiei Ruse de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate, a precizat MApN. De asemenea, s-au evaluat progresele înregistrate de la ultima întâlnire organizată în data de 8 septembrie, la Baza Aeriană de la Ramstein.
Vasile Dîncu a participat şi la reuniunea Grupării de tip Naţiune Cadru (Framework Nations Concept-FNC), coordonată de Germania, activitatea fiind prezidată de ministrul german al Apărării. Ministrul Dîncu a reconfirmat angajamentul României în cadrul iniţiativei FNC, evidenţiind progresul solid înregistrat prin efortul comun al statelor participante. De asemenea, a punctat importanţa asigurării coerenţei, interoperabilităţii şi a complementarităţii eforturilor ţărilor participante la iniţiativă, mai precizează MApN.
Vezi și:
Autorităţile ruse au acuzat joi Ucraina că a bombardat o clădire rezidenţială din Belgorod, un oraş important rar lovit de tiruri şi situat într-o regiune care se învecinează cu Ucraina.
"Forţele armate ucrainene au bombardat Belgorod. Apărarea aeriană a fost activată. Există distrugeri într-un imobil de locuinţe", a indicat pe Telegram Viaceslav Gladkov, guvernatorul acestei regiuni unde tirurile s-au înmulţit în ultimele săptămâni, potrivit Agerpres.
"Informaţiile despre (potenţiale) victime sunt în curs de precizare", a adăugat el, postând fotografii cu resturi împrăştiate pe stradă şi care au avariat o maşină.
Potrivit acestuia, o parte neexplodată a unui proiectil a căzut şi pe terenul de sport al unui liceu din oraş. Imaginile postate pe reţelele sociale arătau ultimul etaj distrus al unei clădiri rezidenţiale. Un video a arătat impactul, în timp ce se ridica fum negru.
Gladkov a acuzat de asemenea Kievul că a tras în satul rusesc Krasnoe, situat la graniţa cu Ucraina. "Există distrugeri pe terenurile şcolii", a spus el, postând o fotografie a unui crater cu schije.
În timp ce regiunea Belgorod a fost vizată în mod regulat de tiruri din Ucraina, mai ales din primăvară, oraşul Belgorod, capitala regională, a fost până acum rar luată la ţintă de la începutul conflictului.
Marţi, Gladkov a anunţat că 2.000 de locuitori au rămas fără curent după o lovitură ucraineană asupra unei centrale electrice din oraşul Şebekino, de asemenea în regiunea Belgorod. Luni, o femeie de 74 de ani a fost ucisă şi alte persoane rănite într-un alt bombardament asupra acestei localităţi.
Rusia a raportat săptămâna trecută o "creştere semnificativă" a tirurilor ucrainene vizând teritoriile ruse de la graniţa cu Ucraina. Potrivit Moscovei, aceste lovituri au lovit imobile rezidenţiale, centrale electrice, clădiri administrative şi puncte de trecere a frontierei, aminteşte AFP.
Rusia a invadat Ucraina la 24 ianuarie în ceea ce a numit operaţiune militară specială, ce este condamnată de lideri occidentali ca fiind un război de agresiune "neprovocat, ilegal şi premeditat" împotriva acestei ţări vecine. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu