Directorul Institutului Wiesel: O nouă groapă comună în Popricani; un argument în plus că în România a fost Holocaust

"Reuşim să completăm o pagină de istorie a României care are unele lacune sau spaţii libere şi reuşim să aducem un argument în plus că în România a fost Holocaust, că responsabilii sau responsabilitatea principală a fost a instituţiilor din România, că o parte din făptaşi, aşa cum v-am spus, au fost judecaţi şi au suportat rigorile Justiţiei imediat după război", a afirmat directorul INSHR, cu prilejul prezentării rezultatelor proiectului de cercetare pentru identificarea de noi gropi comune în Pădurea Vulturi, Valea Climoaiei din comuna ieşeană Popricani. Proiectul, coordonat de către Elisabeth Ungureanu, s-a desfăşurat în luna iunie a acestui an.

Potrivit lui Florian, descoperirea are şi "o componentă morală, umană". "De asemenea, este cealaltă componentă, dacă vreţi, morală sau umană, faptul că după peste 70 de ani aceste victime, la sfârşitul anchetei, cu sprijinul şi rolul principal al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, vor fi reînhumate, într-o groapă comună, în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Deci îşi vor găsi odihna acolo unde fiecare fiinţă umană îşi află sfârşitul", a spus directorul INSHR.

Elisabeth Ungureanu a precizat că, sub îndrumarea geofizicianului Dan Ştefan, în perioada 24 - 28 iunie, s-au efectuat prospecţiuni geofizice pe o suprafaţă de 3.600 mp. Întrucât în perimetrul vizat erau multiple fragmente de metal, aceasta fiind zonă de front în anii '40, metoda a fost considerată ineficientă prin numeroasele semnale false pe care le dădea, procedându-se la săpare manuală şi mecanizată.

Coroborând toate datele - informaţii de arhivă, din teren şi interviurile de istorie orală - în după-amiaza zilei de 29 iunie, la circa 0,70 m adâncime, au fost identificate primele fragmente osteologice, respectiv două tibii, un femur, un fragment de mandibulă şi un fragment al unui obiect de port, o talpă de pantof, a explicat cercetătoarea.

Ea a adăugat că, după descoperirea rămăşiţelor umane, Institutul "Elie Wiesel" a sesizat Parchetul Militar Iaşi şi imediat a fost deschisă o anchetă penală, în zilele următoare constituindu-se o echipă formată din efective ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentanţi ai Biroului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, efective ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi, doi medici legişti, procurori ai Parchetului Militar Iaşi şi arheologul Florentina Mărcuşi. Cercetarea penală la faţa locului a fost condusă de către prim-procurorul adjunct Irinel Rotariu.

În urma datelor preliminare de la faţa locului, s-a constatat un număr de 25 de victime, dintre care 12 adulţi, patru tineri şi opt copii. Pentru cea de-a 25-a victimă, datele existente în momentul de faţă nu au permis identificarea vârstei, în perioada următoare instituţiile statului care sunt implicate urmând a efectua mai multe expertize, printre care şi una medico-legală.

În groapa comună, alături de fragmentele osteologice, s-au mai identificat, printre altele un pieptene, un posibil ac de coc, cercei, inel, verighetă, nasturi, o monedă, braţe ale unor ochelari din sârmă de cupru acoperite cu cauciuc parţial conservat, o cheie, un fermoar, două căni metalice emailate.

Adâncimea gropii după golire a fost de 1,10 m. Groapa a fost închisă în data de 18 iulie, a spus Elisabeth Ungureanu.

Ea a prezentat şi un film cu mărturii ale unui martor, Lucica Băltaru, care a povestit cum erau aduşi evreii de la Iaşi şi apoi ucişi.

În urma unui alt proiect de cercetare al Institutului Elie Wiesel, în anul 2010, a fost descoperită o groapă cu 36 de victime, evrei ucişi în iunie 1941, conform celor consemnate în dosarul de anchetă de la acea vreme.

Potrivit cercetătoarei, este vorba de aceiaşi autori ai crimelor ca şi în cazul gropii descoperite în anul 2010, soldaţi şi ofiţeri ai Regimentului 6 Vânători al Armatei Române, deoarece, în 1945, când s-au descoperit gropile de la Stânca Roznovanu, în urma unui proces s-au stabilit vinovaţii ca fiind membri ai acestui regiment.

"De altfel, dosarul din 2010 s-a încheiat cu această concluzie sau această decizie - este vorba de aceiaşi făptaşi, este vorba de genocid, groapa comună din 2010 populaţie evreiască, făptaşii au fost judecaţi probabil în parte în 1945 şi deci clauza se clasează. Prin urmare această (nouă - n.r.) groapă se află la 5-6 m de groapa din 2010, precum şi indiciile legate de tipul de populaţie, că sunt multe femei şi copii, precum şi resturile de haine care s-au găsit, de produse textile, ne indică, până se va încheia ancheta criminalistică, că este vorba despre evrei din acelaşi convoi care s-a format iniţial în localitatea Sculeni, peste Prut, în Basarabia", a spus Alexandru Florian.

El a precizat că proiectul de cercetare din 2010 al Institutului Elie Wiesel a fost coordonat de istoricul Adrian Cioflâncă.

"Considerentele privind numărul de victime şi detaliile pe care le-a furnizat doamna Ungureanu sunt considerentele cercetătorilor noştri acolo. Informaţia definitivă va veni atunci când se va închide acest dosar de către Parchetul Militar", a spus Alexandru Florian. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News