Discursul premierului Dăncilă, dacă ar fi avut mai mult de cinci minute în PE, ar fi putut fi acesta

Doamnelor și domnilor europarlamentari,

În numele României, vă mulțumesc pentru cele cinci minute acordate mie. Cinci minute spre a înlătura confuziile celor de bună credință, perseverent alimentate. Cinci minute spre a demonta calomniile celor de rea credință, la nesfârșit repetate. Este evident că nu se dorește o dezbatere onestă cu privire la statul de drept, ci o execuție rapidă a țării mele.

Oricum, de azi înainte, nici unul dintre dvs nu va mai putea spune că nu a știut sau că nu avea cum ști.

Mai întâi mă voi referi la justiție.

A devenit un clișeu afirmația că în România ar avea loc un asalt al Guvernului și Parlamentului asupra statului de drept.

Am cerut să ni se spună care amendament legislativ sau care măsură politică justifică această afirmație; care text de lege nemulțumește și care gest al guvernului contrariază. Nu ni s-a dat nici un singur exemplu concret.

Am informat Comisia europeană în legătură cu ceea ce noi considerăm a fi derapaje ale statului de drept și violări ale drepturilor omului comise în numele luptei împotriva corupției. Comisia a refuzat să coopereze, așa cum o obliga MCV, pentru combaterea acestora. Ne-a lăsat să luptăm singuri. Astfel, derapajele au fost girate chiar de către instituțiile europene.

De-a lungul timpului, am atras atenția Comisiei asupra inexactităților factuale din rapoartele MCV. Inexactitățile nu au fost corectate. Și mai grav, poziția noastră și precizările noastre nu au fost nici măcar consemnate. De aceea nici nu le cunoașteți. Oare de ce?

De-a lungul timpului, am cerut Comisiei ca în cadrul MCV să se pronunțe în legătură cu imixtiunea serviciilor secrete în actul de justiție, fenomenul justiției selective și șantajul sistematic exercitat de procurori asupra judecătorilor. În rapoartele MCV nu se spune nimic despre acestea. Nici că sunt bune nici că sunt rele. Oare de ce?

Șefii serviciilor secrete care au comis abuzuri intervenind direct, potrivit propriilor declarații și documentelor descoperite între timp, în procesul judiciar, au fost decorați de diferite state. Oare de ce? Ce servicii au adus ei străinilor pentru a fi astfel răsplătiți? Noi i-am demis.

La rândul lor, magistrații care au acceptat să lucreze pe baza informațiilor și indicațiilor necunoscute acuzaților, primite de la serviciile secrete, au fost lăudați și decorați de state membre ale UE. Oare de ce? Pentru că au reînviat procedeele fostei Poliții politice comuniste, faimoasa Securitate?

De-a lungul anilor, mai mulți europarlamentari au cerut Comisiei să precizeze numele „experților" care au redactat rapoartele MCV cu privire la România. Numele acestora a rămas un mare secret. Oare de ce? Nu este transparența una dintre valorile noastre comune?

Cu prilejul unei dezbateri din PE de anul trecut, referitoare tot la starea justiției românești, ați decis ca o misiune de informare să vină în România. Recunoșteați astfel insuficiența informației de care dispuneți. Nu v-ați pus în aplicare decizia. Pe ce bază se poate discuta atunci astăzi?

Nu știu concret ce doriți. Nu știți concret ce s-a întâmplat. Prin urmare, nu avem nimic de discutat. În afara unor sloganuri generale și unor acuze nedovedite, la care nu înțeleg să mă refer.

Ca în orice democrație, măsurile propuse de guvern sunt criticate de opoziție. Adesea, dezbaterile noastre interne sunt aspre. Nu înțeleg însă să aduc în fața dvs controversele noastre interne. Nu cred că este corect ca eu să vă cer arbitrajul între Guvern și Președintele Republicii, sau între puterea legislativă și cea judecătorească. Pentru soluționarea acestora avem un sistem constituțional care funcționează.

Pe de altă parte, sunt convins că nu intră în atribuțiile instituțiilor europene să arbitreze disputele noastre politice interne. Suntem un stat membru, iar nu un teritoriu sub tutelă.

Putem discuta însă despre MCV.

V-am prezentat mereu cu sinceritate starea justiției românești actuale după peste 10 ani de aplicare a MCV. Nu negăm virtuțile acestui mecanism. Ele nu ne pot face însă să îi ocultăm viciile. Iar soldul este negativ.

De aceea MCV nu va mai trebui aplicat în viitor nici unui alt membru. Ne trebuie altceva, iar acel altceva nu mai trebuie să fie instrument de discriminare, ci să se aplice tuturor membrilor.

MCV a fost o anexă a clauzei de salvgardare inclusă în tratatul de aderare a României la UE. El a avut rolul de a oferi eficiență acelei clauze și totodată de a evita activarea acesteia.Clauza a expirat pe 1 ianuarie 2010. Din acel moment MCV nu mai are nici o bază legală în dreptul UE. Ulterior acelei date, Comisia Europeană nu mai are nici un temei legal pentru a exercita atribuțiile implicate de funcționarea MCV.

Vă reamintesc că potrivit Tratatului de la Lisabona, Comisia are numai competențele atribuite ei prin tratatele convenite de toate statele membre. Acesta este principiul atribuțiunii.

Or, nu mai există nici un tratat care să îi atribuie Comisiei rolul de a gestiona vreun MCV. În consecință prelungirea funcționării MCV

astăzi constituie o încălcare a principiului legalității, a supremației legii, a statului de drept, atât la nivelul UE cât și al României. A venit vremea să îi punem capăt. Din punctul nostru de vedere MCV este caduc.

Domnilor și doamnelor,

Unii dintre dvs sunt îngrijorați întrucât au văzut cetățeni europeni din România agresați de forțele de ordine la București. În consecință credeți că, întrucât aveți obligația de a-i proteja pe cetățenii europeni, aveți și dreptul de a pedepsi România.

La rândul nostru suntem îngrijorați că nu ați văzut și cetățenii europeni de origine germană agresați de poliție la Frankfurt, cetățenii europeni de origine franceză agresați de jandarmerie la Paris, cetățeni europeni de origine belgiană, agresați chiar în aceste zile la Bruxelles, și tot așa la Genova, Barcelona, Londra etc etc.

V-am pregătit și vă ofer o selecție de imagini cu intervenții ale forțelor de ordine din întreaga Europă occidentală, inclusiv Germania. Veți constata similitudinea dintre procedeele acestora și cele ale colegilor lor din România. Acestea sunt standardele europene.

Cetățenii români sunt cetățeni europeni în raporturile cu alte state membre ale UE și pe teritoriul altor state membre UE decât România. Pe teritoriul României ei sunt cetățeni români care trebuie să respecte legile române. Atunci când le încalcă, suportă sancțiunile prevăzute de ele, așa cum se întâmplă cu germanii în Germania, francezii în Franța, olandezii în Olanda.

Dacă cetățeni europeni de origine germană, franceză, finlandeză etc au fost tratați pe teritoriul României și de către forțele de ordine române, potrivit unor reguli care nu respectă valorile împărtășite de toți membrii UE, putem discuta. Deocamdată nu există nici o probă însă care să arate că în alte țări membre UE poliția și jandarmeria se comportă altfel decât în România.

Mai trist este faptul că dvs nu ați văzut jandarmii atacați violent de participanții la o demonstrație organizată fără respectarea legilor române, pe 10 august anul curent.

Felicit Jandarmeria română pentru modul profesionist și responsabil în care s-a comportat în împrejurările date și vă țin la dispoziție imagini filmate care confirmă spusele mele. Când jandarmii sunt atacați ei reacționează. Iar asta nu în apărarea lor, ci a democrației și a statului de drept pe care s-au obligat și sunt chemați să le protejeze.

Au reacționat ei disproporționat? Care este criteriul proporționalității? Îl putem discuta, desigur. După aceea să îl convenim și să îl aplicăm la situația concretă, astfel cum a rezultat ea din probe. Cu tot respectul, ceea ce dl Manfred Weber a văzut la televizor nu este probă, iar ceea ce domnia să crede nu este criteriul proporționalității.

Dincolo de recrudescența nazismului în Europa, ne îngrijorează faptul că reprezentanții originari din Germania ai unor partide care se intitulează democrate, nu au recunoscut în violențele unora dintre demonstranții de la București, care au agresat verbal și fizic parlamentari și membri ai familiilor acestora, sau judecători ai Curții Constituționale, stilul de acțiune al batalioanelor de asalt naziste, și nu au auzit în strigătul „moarte ciumei roșii" una dintre lozincile favorite ale cămășilor brune.

Eu sunt, stimați europarlamentari, unul dintre membrii „ciumei roșii" și în această calitate, dar mai ales în respectul valorilor europene, nu voi permite ascensiunea „ciumei brune" în țara mea.

Demonstrațiile desfășurate cu încălcarea legii nu sunt stat de drept. Asaltul împotriva clădirilor guvernamentale nu este stat de drept. Aruncarea cu pietre și cocktailuri Molotov împotriva forțelor de ordine nu este stat de drept. Scandarea lozincilor naziste nu este stat de drept.

Reprezint un popor care a stat în fața tancurilor dictaturii, tocmai pentru ca România să fie un stat democratic și un stat de drept. În acele momente, mulți dintre cei care astăzi vor să ne învețe ce este statul de drept sprijinind anarhia animată de vechi lozinci naziste, priveau la televizor cum curge sânge în orașele României.

De aceea, în lupta cu cei care, în numele democrației, ne cer să acceptăm dictatura, și în numele legii să acceptăm fărădelegea, vom proceda așa cum știm noi și nu așa cum nu știți dvs. În această bătălie este limpede de partea cui este Guvernul legitim al României. Aștept să văd de partea cui nu sunteți dvs.

Domnilor și doamnelor,

În contextul discuțiilor despre statul de drept, reprezentanții unor partide care se intitulează creștine insistă ca noi, românii, să dăm o interpretare originală istoriei relatate în Biblie despre Sodoma și Gomora. Sub influența acestora, „conservatorii progresiști" ne cer să înlocuim adagiul străvechi potrivit căruia numai ceea ce este natural este și moral, naturalia non sunt turpia, cu unul care susține că tocmai ceea ce este împotriva naturii este moral.

Este dreptul poporului meu să voteze acceptarea acestei cutezătoare inovații morale și a acestei bizare interpretări a preceptelor creștine așezate nu doar la temelia identității culturale a românilor, ci și a întregii Europe.

Mai mult, indiferent de ceea ce cred eu, Guvernul României, fidel regulilor democratice, nu poate refuza organizarea unui referendum pe tema definirii constituționale a căsătoriei atunci când peste trei milioane de români, adică mai mult decât întreaga populație a unora dintre statele membre ale UE, o cer.

Ce credibilitate mai poate avea instituția inițiativei cetățenești, introdusă cu entuziasm în Tratatul de la Lisabona, dacă PE îi cere Guvernului român să ignore sau să boicoteze o inițiativă cetățenească prevăzută de Constituția României?! Ce credibilitate mai poate avea PE în fața cetățenilor europeni, dacă pretinde un asemenea lucru?!

Respectând în același timp principiul laicității statului și drepturile individuale ale cetățenilor, Guvernul român va supune referendumului legea de modificare a Constituției adoptată ca urmare a unei masive inițiative cetățenești. Nu pot decât regreta dacă lucrul acesta îi deranjează pe unii creștini, mai mult sau mai puțin democrați, sau pe unii democrați, mai mult sau mai puțin creștini.

Doamnelor și domnilor europarlamentari,

Misiunea dvs este să apărați interesele și valorile comune ale tuturor statelor membre, inclusiv România. Misiunea Guvernului României este să apere interesele și identitatea specifice românilor. Cele două nu trebuie să intre în coliziune. Dacă vor intra, vă asigur că românii și Guvernul lor își voi face datoria.

Nu am venit aici să dau socoteală. Nu am venit ca un elev scos la tablă pentru a fi examinat de profesor. Am venit pentru că vă prețuiesc și vă respect. Cer în schimb aceeași prețuire și respect pentru poporul român pe care îl reprezint.

Dacă (ne)vorbind în fața Dvs în numele unei națiuni europene de 20 milioane de suflete, nu am dat expresie adevăratelor lor sentimente și aspirații, este numai dreptul lor să mă judece. Aderarea noastră la UE nu le-a răpit acest drept. Aderând la UE românii nu au renunțat la el.

De aceea, în calitate de român nu voi permite nimănui, nu pot permite nimănui, nu am dreptul să permit cuiva din afara României să facă o diferență între Guvernul României și poporul român. Cine încearcă să se substituie Guvernului României sugerând că poate apăra mai bine interesele românilor decât o face acesta, nu înțelege democrația, dar mai ales nu înțelege că UE este o comunitate de state suverane, toate libere și toate egale.

Garantați drepturile cetățenilor europeni! Drepturile cetățenilor români se negociază în România.

Construiți un sistem judiciar european capabil să apere drepturile statelor membre și ale cetățenilor europeni! De construcția sistemului judiciar românesc se ocupă România. Este dreptul său suveran pe care nu l-a cedat nimănui.

Dacă vi se pare sau ni se pare că între cele două există incompatibilități, discutăm. Discutăm în mod concret, iar nu doar la nivel retoric. Discutăm până ajungem la o soluție comună, dar nu încercăm a impune ceva unii altora. Discuție, da! Dictat, nu!

Constituția României, ca de altfel toate constituțiile statelor membre ale UE, prevede o procedură legislativă care nu include avizul Comisiei de la Veneția. Nici tratatele europene nu îl includ. Dacă România a ținut și va continua să țină seama de opiniile acesteia, este pentru că are încredere în expertiza și experiența ei. Valorile care îi ghidează activitatea sunt și ale noastre. De aceea legislația noastră a fost mereu aliniată la recomandările Comisiei de la Veneția. Așa o vom menține și în viitor, atât timp cât Comisia va rămâne obiectivă și va sta departe de intrigile politicianiste.

Guvernul român, rezultat din voința românilor liber exprimată la urne și sprijinit de o majoritate parlamentară consistentă, înțelege și respectă interesele europene în România. De altfel, atunci când am ales să devenim membri ai UE, noi înșine ne-am redefinit interesele în context european. Cer, însă, ca și instituțiile europene să înțeleagă și respecte interesele României în Europa.

Doamnelor și domnilor,

Vă vorbesc în numele unei națiuni mândre, a șaptea în UE în ordinea de mărime, care datorează Europei nu mai mult decât Europa îi datorează ei.

Vă vorbesc în numele unei națiuni bogate care nu așteaptă de la UE decât sprijinul necesar pentru a-și valorifica bogățiile. Nu cerem pește, ci undițe. Nu cerem milă, ci solidaritate.

Vă vorbesc în numele unei națiuni care, inclusiv ca membru al UE, a înțeles, în cele din urmă, că este prea bogată pentru a putea să rămână în istorie fără luptă.

Vă vorbesc în numele unei națiuni care a avut istorie, cultură, civilizație, viață cu mult înainte de a fi membră în UE. O națiune care a rezistat adesea singură la răscrucea intereselor marilor puteri.

Românii doresc să își construiască viitorul împreună cu celelalte state membre ale UE și în cadrul UE, dacă este posibil. Dacă va fi necesar, o vor face și o pot face și în afara UE.

Am auzit adesea spunându-se că România nu a fost suficient pregătită pentru a deveni membră a UE. Adevărul este exact invers. UE nu a fost suficient pregătită pentru întâlnirea cu istoria, cu șansa de a putea include respectuos printre membrii săi, după decenii de despărțire forțată, națiuni ca România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia și altele, abandonate, la finele celui de Al Doilea Război Mondial, bolșevismului.

Suntem gata să ne străduim a depăși împreună acest impas. Dacă este posibil, umăr la umăr. Dacă este necesar, chiar și împotriva Dvs. Căci UE, proiectul european, visul european sunt și ale noastre iar nu numai ale Dvs; sunt și ale românilor, bulgarilor, maghiarilor, polonezilor, cehilor, slovacilor, letonienilor etc, iar nu doar ale Occidentului european fondator. După Tratatul de la Lisabona suntem cofondatori ai UE, iar nu rudele ei sărace tolerate la masă.

Noi nu facem confuzie între aceia dintre Dvs care vor să ne sprijine în consolidarea democrației și cei care vor să ne împingă înapoi spre dictatură. Celor dintâi le mulțumim. Celor din urmă le spunem să nu conteze pe lașitatea noastră.

Nu ne temem de sancțiunile cu care amenințați România. Ne temem doar că aceste amenințări pun în pericol viitorul UE. Visul Europei unite, care este și al nostru, nu s-a prăbușit niciodată din cauza adversarilor din afară, ci din cauza egoismelor, dezbinării, intrigilor, miopiei și frivolității interne.

Morarul, căruia regele Prusiei voia să îi confiște abuziv moara, i-a răspuns acestuia că nu se teme de gestul său întrucât mai sunt și niște judecători la Berlin care vor face dreptate. Celor care ne amenință astăzi cu sancțiuni și represalii în cazul în care acceptăm a da curs unei inițiative cetățenești sau insistăm a apăra ordinea publică prin mijloacele folosite de toate statele membre UE, le spunem și noi: mai sunt judecători la Luxemburg. Și în orice caz, mai sunt români la București.

Vă mulțumesc pentru atenție!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News