Dislexia, discalculia și disgrafia la copii. Ioana Georgescu: În spate există un deficit de integrare gnozică

"Sunt niște tulburări în care abilitatea de citire, adică dislexia, abilitatea de scriere adică disgrafia și abilitatea de a face calcul mental discalculia sunt alterate. Aceste abilități sunt dobândite mult mai greu decât sunt dobândite la un copil care are o dezvoltare normală și important de menționat este că aceste dificultăți nu sunt cauzate de o întârziere psihică. Ca și criteriu de excludere avem IQ-ul sub 70, asta înseamnă întârziere psihică. Copiii nu ar trebui să aibă întârziere psihică și totuși să nu poată să achiziționeze aceste abilități.

Aceste tulburări ar trebui să fie totuși diagnosticate după clasa a-2a. Atunci este momentul când se acomodează cu literele, cifrele și operațiunile acestea matematice. Trebuie așteptat ceva timp până să spunem că acest copil are o dificultate. În cazul în care părintele se ocupă de copil acasă, are o învățătoare bună, iar el este atent la tot ce se întâmplă în jurul său și nu are o altă tulburare neurologică diagnosticată, atunci este vorba de dislexie, discalculie și disgrafie.

De unde vin aceste tulburări? În spate există un deficit de integrare gnozică, adică analizatorii copilului nu comunică eficient. Mai exact, copilul nu reușește să facă asocierea între un simbol grafic și modul în care acesta se aude, nu poate transpune un stimul auditiv într-unul vizual. E o transmitere deficitară între ariile din creier care sunt responsabile de văz și auz", a explicat Ioana Georgescu.

Dezvoltarea cognitivă se referă la procesul de creștere și schimbare a capacităților cognitive unei persoane pe măsură ce trece prin diferite etape de viață. Aceasta include schimbări în gândire, înțelegere, memorie, rezolvarea problemelor și alte aspecte ale procesării informațiilor. Dezvoltarea cognitivă este influențată de factori genetici, mediul înconjurător, experiențele individuale și interacțiunile sociale.

Iată câteva aspecte cheie ale dezvoltării cognitive:

• Senzoriomotor (0-2 ani): În această etapă, copiii își dezvoltă abilitățile motorii și învață să își coordoneze mișcările cu informațiile senzoriale. Ei descoperă lumea prin simțuri și acțiuni motorii simple.

• Preoperațional (2-7 ani): În această etapă, copiii încep să dezvolte abilități de limbaj și să își extindă gândirea simbolică. Cu toate acestea, gândirea lor este încă egocentrică și nu pot înțelege perspectivele altora.

• Operațional-concret (7-11 ani): Copiii încep să dezvolte abilități de gândire logică și înțeleg concepte precum conservarea (înțelegerea că cantitatea de substanță rămâne aceeași, chiar dacă forma se schimbă).

• Operațional-formal (11+ ani): În această etapă, adolescenții și adulții dobândesc capacitatea de a gândi abstract și de a rezolva probleme complexe. Ei pot lua în considerare perspective multiple și pot aborda problemele într-un mod mai abstract și rațional.

Dezvoltarea cognitivă nu se oprește în adolescență; aceasta poate continua pe tot parcursul vieții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News