Doar 4.300 de refugiați ucraineni au cerut azil, din cei 600.000 care au intrat în România
Din 600.000 de refugiaţi ucraineni care au intrat în România doar 4.300 au cerut azil.
Numai 4.322 de ucraineni au cerut azil în România de la debutul războiului din Ucraina încoace, arată Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), într-un răspuns la o solicitare ZF.
Aceştia pot fi încadraţi în piaţa muncii din România fără un aviz de angajare al instituţiei, aceasta fiind o excepţie de la regula angajării cetăţenilor din afara Uniunii Europene. Cele mai recente estimări ale ONU arată că peste 4 milioane de ucraineni au părăsit ţara, iar datele de la Poliţia de Frontieră spun că până în 30 martie au intrat în România 587.000 de ucraineni. Cu cei care au intra şi astăzi în ţară, cifra se apropie de 600.000, scrie Mediafax.
"De la începerea conflictului din Ucraina, 4.322 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în ţara noastră. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională şi pot fi încadraţi în muncă fără aviz de angajare”, a transmis IGI către ZF.
Realitate din teren confirmă spusele IGI: centrele de primire de refugiaţi din România sunt pline, dar majoritatea ucrainenilor aleg să plece în alte ţări din Vest şi prea puţini se gândesc să rămână în România. Întrebată de reporterul ZF de ce nu s-a gândit să rămână în România, o refugiată din Ucraina a răspuns „nu cunosc ţara, limba, locurile, mi-ar fi greu să mă adaptez.” Cu toate acestea, ea vorba doar ucraineană şi rusă şi alesese drumul Marii Britanii, pentru că avea o cunoştinţă care a locuit acolo şi, cumva, explică ea, i se pare că locul ar putea fi mai familiar.
Zilnic, şi peste 10.000 de ucraineni ajung în România, arată datele de la Poliţia de Frontieră. Spre exemplu, în 30 martie, au trecut graniţa spre România 8.650 de cetăţeni ucraineni. De la declanşarea crizei refugiaţilor şi până în data de 30 martie, la nivel naţional, au intrat în România 587.478 cetăţeni ucraineni, mai anunţă Poliţia de Frontieră.
11 state membre cer Comisiei Europene ajutor financiar
Propunerea comună, susținută de 11 țări membre, solicită Comisiei să inițieze crearea unui fond dedicat la nivelul UE pentru a acoperi „efortul financiar uriaș” de a oferi asistență medicală ucrainenilor care au fugit de invazia rusă. Aceste fonduri ar fi folosite pentru a acoperi costurile asigurărilor de sănătate și alte cheltuieli.
Ministrul polonez al Sănătății, Adam Niedzielski, a declarat la o întâlnire a miniștrilor sănătății din UE la Bruxelles că amploarea și viteza fără precedent a sosirilor refugiaților din Ucraina pun sistemele de sănătate sub o presiune tot mai mare, deoarece țările acoperă costurile tratării refugiaților prin propriile sisteme de sănătate. Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – toate având produsul intern brut pe cap de locuitor sub media UE – au susținut propunerea.
"Estimăm că în Polonia, cheltuielile lunare pentru 1 milion de refugiați pot ajunge la aproape 50 de milioane de euro sau chiar 70 de milioane de euro”, a spus Niedzielski miniștrilor reuniți. „În acest moment avem peste 2 milioane de refugiați, așa că puteți calcula cu ușurință amploarea problemei.”
"Faptul că sistemul nostru va fi copleșit – asta este clar pentru toată lumea. Ne așteptăm la unele probleme în secțiile de cancer, secțiile de urgență și secțiile de arși și traumatologie”, a declarat ministrul slovac al Sănătății, Vladimír Lengvarský.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
