O afirmaţie recentă a premierului Cioloş ne arată fără niciun dubiu că trăieşte într-o realitate virtuală, fără niciun fel de legătura cu România reală.
Spunea recent domnia sa: ”E pentru prima oară când un ministru al justiţiei abordează în mod frontal, inclusiv public, problema situaţiei din penitenciare”.
Fără a preciza la ce perioadă se referă, mai mulţi oameni de bună-credinţă s-au gândit că, în sfârşit, Dacian Cioloş va interpela Bruxelles-ul şi va pune piciorul în prag pentru a solicita Comisiei Europene să aloce fonduri europene pentru infrastructura penitenciară, aşa cum ministrul român al justiţiei a cerut în martie 2015, căruia i s-au alăturat miniştrii de justiţie din alte 11 state ale Uniunii Europene.
[citeste si]
Este pentru prima dată când un demers din România este susţinut de un număr atât de mare de state, demonstrând capacitatea ţării noastre de a fi mai mult decât un stat fără vlagă, chiar pe o temă mai puţin populară, dar de mare actualitate la nivelul multor state: supraaglomerarea din penitenciare şi riscul radicalizării.
Să se fi referit domnul Ciolos la o abordare frontală mai recentă care a adus România la știrile CNN cu cea mai mare revoltă din penitenciare din ultimii 20 de ani sau, în sfârşit, a epuizat tot bugetul de investiții alocat în 2015 pentru îmbunătăţirea condiţiilor din fiecare peniteciar, atât pentru deţinuţi cât şi pentru funcţionarii publici cu statut special?
Ce spuneţi, domnule Cioloș, abordăm frontal modificarea structurii bugetului Uniunii pentru a respecta în mod real şi nu doar declarativ drepturile fundamentale ale omului sau continuăm să păcălim România cu proiecte, aşa cum am păcălit şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului?
Analiză politică semnată de Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News