Dorință ARZĂTOARE a românilor din regiunile istorice. Ce solicită aceștia
Românii din sudul Basarabiei au publicat o scrisoare deschisă către Ministerele Afacerilor Externe ale României și Ucrainei.
Reprezentanții asociațiilor național-culturale românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, au adresat o Scrisoare deschisă Ministerului Afacerilor Externe din România și ministerului omolog din Ucraina. Aceasta vine în contextul în care ministrul de externe ucrainean a fost prezent la București în perioada 7-8 septembrie 2020 și a făcut declarații în ceea ce privește drepturile minorităților din Ucraina, potrivit bucpress.eu.
Aceștia își doresc un consulat la Izmail și rezolvarea problemelor din educație
Publicăm mai jos textul scrisorii:
„Subsemnații, reprezentanți ai societăților național-culturale românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, ne adresăm Excelențelor Voastre în contextul recentei vizite oficiale din 7-8 septembrie 2020 a Ministrului de Externe al Ucrainei, domnul Kuleba, la București.
Astfel,
constatând deschiderea spre o bună colaborare și reluare a dialogului bilateral româno-ucrainean, în spiritul Tratatului de prietenie și bună vecinătate dintre România și Ucraina, cu respectarea altor acorduri internaționale la care acestea iau parte, precum și a normelor legislative interne din cele două state, în ce privește sprijinul și respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale românești din Ucraina,
având în vedere și salutând, în același timp, intenția statului ucrainean de a deschide, la Sighetul Marmației, un Consulat al Ucrainei, venit să sprijine comunitatea ucrainenilor din zona Maramureșului și din Nordul Transilvaniei, fapt confirmat prin declarația din 07.09.2020 de la București a domnului ministru Kuleba, în acest sens,plecând de la demersurile multianuale ale mediului asociativ și pedagogic românesc din regiunea Odesa, privind necesitatea urgentă de unificare a programelor de învățământ pentru instituțiile școlare cu predare în limba română din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa, prin renunțarea la obligativitatea folosirii glotonimului ”limbă moldovenească” pentru școlile românofone din Sudul Basarabiei, dar și mizând pe sinceritatea declarației domnului ministru Kuleba, că ”Ucraina (...) a îndeplinit recomandările Comisiei de la Veneția” (în ce privește dispozițiile lingvistice ale Legii Educației din Ucraina din 05.09.2017).
Solicităm Ministerului Afacerilor Externe din România:
1. Să inițieze procedura de deschidere a unui Consulat al României în orașul Ismail din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, în reciprocitate la intențiile de deschidere de către Ucraina a unui Consulat la Sighetul Marmației.
În sprijinul acestui deziderat în primul rând am dori să anticipăm posibilul contraargument, conform căruia în regiunea Odesa deja activează Consulatul General al României de la Odesa. Problema constă în distanța considerabilă dintre locația consulatului și zona compact populată de cetățeni ai Ucrainei vorbitori de limbă română din Sudul Basarabiei, mai exact în raioanele Reni, Ismail și Chilia, limitrofe județului Tulcea pe Dunăre și brațul Chilia al fluviului. În comparație cu Consulatele României din Cernăuți și Slatina, situate în preajma, sau în ”interiorul” zonelor cu populație majoritară românească și în imediata apropiere de frontiera cu România, cel de la Odesa se află la o distanță considerabilă, din ambele puncte de vedere.
Amintim că unul dintre argumentele principale pentru deschiderea Consulatului României de la Slatina, din regiunea Transcarpatică a fost dinstanța considerabilă de aproximativ 250 kilometri dintre centrul comunității românești din Maramureșul Istoric (din dreapta Tisei) și Cernăuți, oraș în care din anul 1998, la fel, a fost deschis un Consulat General al României.
În fapt, de la Ismail avem o distanță de 257 km până la centrul regional Odesa, pe teritoriul Ucrainei, tranzitând orașul Bilhorod-Dnistrovskiy și stațiunea balneară Zatoka. Tranzitând Republica Moldova pe la Palanca de la Ismail la Odesa parcurgem 238 km. În ce privește accesul etnicilor români la serviciile consulare - distanța de la cea mai îndepărtată localitate cu populație majoritară românească - satul Frecăței/Lymanske din raionul Reni, până la centrul regional Odesa, este de tocmai 317 km (în versiunea cea mai scurtă, pe la Palanca, tranzitând R.Moldova).
Având în vedere, că peste 3/4 din populația românofonă din Sudul Basarabiei (peste 60.000 din aproximativ 80.000 de cetățeni, vorbitori de limbă română) locuiește în cele 3 raioane - Reni, Ismail și Chilia, limitrofe județului Tulcea din România, necesitatea deschiderii unui consulat al României la Ismail este tot mai evidentă. După cum bine cunoașteți, cu o populație actuală de peste 70.000 de locuitori, orașul Ismail este port la Dunăre și fostă reședință a județului omonim în perioadele administrației românești în Sudul Basarabiei în anii 1856-1878 și respectiv 1918-1940, precum și a regiunii Ismail din componența RSS Ucrainene între anii 1940-1954. Este, de altfel și cel mai important centru economic, cultural și universitar din Sudul Basarabiei. Pentru perioada modernă, de independență a Ucrainei, Consulatul României ar fi prima reprezentanță diplomatică străină acreditată și deschisă în orașul Ismail, iar deschiderea Consulatului va da un imbold important vieții culturale și educaționale a comunității istorice românești din regiune.
La toate argumentele menționate mai sus putem adăuga și deschiderea recentă, la doar 45 km distanță de Ismail, a trecerii cu bacul/feribotul la Cartal (Orlivka) - Isaccea, care doar va intensifica circulația transfrontalieră a persoanelor și mărfurilor între regiunile Dobrogea și Sudul Basarabiei în anii următori, iar de serviciile Consulatului se vor putea folosi cetățenii români aflați în această regiune.
Concomitent, solicităm Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina:
1. Să înlesnească și să sprijine, de comun acord cu partea română, procedura de deschidere a unui Consulat al României în orașul Ismail din regiunea Odesa, în reciprocitate la intențiile de deschidere a Consulatului Ucrainei la Sighetul Marmației.
2. În condițiile în care ”Ucraina (...) a îndeplinit recomandările Comisiei de la Veneția” (conform declarației de la București din 08.09.2020 a domnului ministru Kuleba, în ce privește dispozițiile lingvistice ale Legii Educației din Ucraina din 05.09.2017), să sprijine, să aducă în mod direct la cunoștință și să urmărească implementarea, de către Ministerul Educației și Științei din Ucraina a solicitărilor legitime repetate ale Uniunii Civice ”Consiliul Național al Românilor din Ucraina” (menționate în Memoriul înregistrat la M.E.Ș. din Ucraina cu număr de intrare Z-4982/0-20 din 07.09.2020), din care fac parte și asociații românești din regiunea Odesa, și anume:
a) Să recunoască oficial și public că așa-numita limbă „moldovenească” este, de facto, limbă română. Inexistenta limbă „moldovenească”, inventată de Iosif Stalin, în mod tendențios și din interese geopolitice a fost implementată la sfârșitul secolului al XX-lea în procesul de învățământ din regiunea Odesa pentru cetățenii românofoni ai Ucrainei (unii dintre aceștia identificându-se drept moldoveni). Limba „moldovenească” a fost introdusă în mod artificial în procesul de învățământ școlar din regiunea Odesa în anul 1998, fără consultarea părinților elevilor, a pedagogilor și a specialiștilor.
b) Să implementeze de maximă urgență programele școlare pentru instituțiile de învățământ școlar cu predare în limba română în școlile românofone din regiunea Odesa în locul actualelor programe școlare pentru instituțiile de învățământ cu predare în așa-zisa limbă „moldovenească”, revenind la situația existentă la începutul anilor ‘90 ai secolului trecut.
c) Începând cu anul școlar 2020-2021 să accepte și elevii din instituțiile școlare românofone din regiunea Odesa la toate etapele Olimpiadei școlare de limbă și literatură română din Ucraina.
d) Să doteze, în cel mai scurt timp, cu manuale școlare și alte materiale didactice în limba română toți elevii care studiază în limba română în școlile din regiunea Odesa, la toate materiile, în afară de limba și literatura ucraineană. Editarea manualelor în limba „moldovenească” doar pentru școlile din regiunea Odesa prevede cheltuieli de câteva ori mai mari atât pentru părinți, precum și la nivel local și de stat, în comparație cu posibilitatea tipăririi manualelor în limba română pentru toate școlile și clasele cu predare în limba română din Ucraina.
e) Să anuleze prevederile Ordinului nr.1201 din 17.09.2019 al M.E.Ș. din Ucraina, privind aprobarea Listei specializărilor de pregătire a absolvenților de studii superioare de nivelul licență și masterat la specializarea disciplinară 014.027 „Învățământ mediu. Limba și literatura (cu menționarea limbii)”, în baza cărora se execută formarea și plasarea comenzii de stat, în ce privește specializarea actuală ”014.027 Limba și literatura română/moldovenească”, și să revină la denumirea anterioară a specializării, și anume: Limba și literatura română”.
Vă adresăm rugămintea să înregistrați prezenta adresă, și să ne informați cu privire la intențiile MAE din România și respectiv Ucraina, privind acest demers la adresa electronică a Asociației ”Basarabia” – [email protected].“
Cu respect,
Zinaida PINTEAC
Președinte al Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democratea Românilor din Ucraina (ACDRU)
Mihail MECINEANU
Președinte al Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa
Nicolae MOȘU
Președinte al Asociației Național-Culturale ”VALUL LUI TRAIAN”a Românilor din raionul Tatarbunar
Petru ȘCHIOPU
Președinte a Filialei regionale Odesa a Alianței Creștin-Democratea Românilor din Ucraina (ACDRU)
Anatol Popescu
Preşedinte fondator al Asociaţiei Naţional-Culturale ”BASARABIA”a Românilor din regiunea Odesa
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ascultă în română
