Dosarul ICA poate arunca în aer privatizările strategice
Precedentul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare se poate extinde, așa cum De Ce News a mai scris, și în cazul altor companii, respectiv Dacia Pitești, Marmosim, Automobile Craiova, BCR, Alro Slatina. De aceeași soartă ar putea avea parte și alte 4.000 de societăți privatizate în România prin aceeași metodă de evaluare utilizată și în cazul ICA.
Curtea de Apel București a dat publicității, pe 16 septembrie, motivarea Deciziei penale nr. 888/08.08.2014 în dosarul în care instanța a stabilit că privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare s-a făcut în mod ilegal.
Președintele completului de judecată din dosarul ICA s-a exprimat că toate privatizările care au fost făcute în mod identic cu privatizarea ICA sunt frauduloase, iar soluția care se impune față de acestea trebuie să fie aceeași cu cea care a fost luată în cazul ICA.În cazul privatizării ICA, judecătorii au condamnat 7 persoane la pedepse cu închisoarea în cuantum de 50 de ani și au dispus și măsuri economice fără precedent.
Potrivit specialiștilor, procedura de privatizare care s-a aplicat în cazul ICA a fost identică cu procedura folosită în România în toată perioada 1998-2008 în sensul în care s-a făcut cu respectarea aceleiași legi, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 500/1994 și cu aplicarea aceleiași proceduri de evaluare indiferent de modalitatea de privatizare, Hotărârea de Guvern amintită mai sus are un caracter obligatoriu și este în vigoare și astăzi.
Citește și: De ce ar putea ajunge Dacia, Agricola sau Lafarge la DNA
Astfel, între 1998 și 2008, toate instituțiile publice implicate în procesul de privatizare (ADS, APAPS/AAVAS, OPSPI, ministere de resort-sănătate, turism, transporturi, etc), au stabilit prețul de pornire al pachetelor de acțiuni prin raportare la H.G.500/1994.
În aceste condiții, potrivit deciziei luate de președintele completului de judecată din dosarul ICA, toate privatizările din perioada 2002-2007 ar fi ilegale, nu numai de către ADS, ci și cele realizate de celelalte instituții publice implicate în procesul de privatizare cum au fost AVAS (fostul FPS, ulterior APAPS) și OPSPI ce aveau un portofoliu mult mai important decât ADS, precum și de către anumite ministere de resort (Sănătate, Transporturi, Turism), ce aveau în subordine societăți comerciale cu capital de stat.
Vorbim de cele mai importante companii din România, de la Automobile dacia, BCR, Romtelecom, BRD, Rompetrol Rafinare, Automobile Craiova, SIDEX Galați, până la Petrom, Banca Agricolă, dar și de societăți achiziționate de fonduri de investiții sau grupuri internaționale.
Hotărârea stabilea un mod de evaluare administrativă a patrimoniului pornind de la situația contabilă a societății. În funcție de valoarea societății calculată, potrivit hotărârii se stabilea prețul de pornire al pachetului de acțiuni, care se putea efectiv vinde la un preț mai mare sau mai mic decât prețul de pornire, legea prevăzând că nu există un preț minim de vânzare al pachetului de acțiuni. Acest act normativ are un caracter obligatoriu, este în vigoare și astăzi pentru situația patrimonială a societăților care au mai rămas de privatizat, cu următoarele nuanțări:
În perioada 1994-2008 acest H.G.500/1994 s-a aplicat pentru clădirile și terenurile proprietatea societăților comerciale cu capital de stat.
Din anul 2008, urmare a publicării H.G.107/2008, H.G.500/1994 a rămas aplicabil doar clădirilor unei societăți comerciale cu capital de stat, terenurile acesteia fiind supuse altui mod de evaluare (prin evaluator independent autorizat).
În paralel cu aplicarea H.G.500/1994, în perioada 1998-2008 au mai fost emise acte normative legate de reevaluarea oatrimonială a tuturor societăților comerciale, nu numai a celor cu capital de stat.
Este vorba de H.G.983/1998 și H.G. 403/2000 (aceasta din urmă în vigoare la momentul privatizării ICA și abrogată în anul 2003).
Citește și: Toate privatizările din perioada 2002-2008, anchetate de DNA
Ele aveau însă un caracter facultativ, lăsau la latitudinea conducerii societăților respective reevaluarea patrimoniului conform acestot două hotărâri.
Ca urmare, instituția publică implicată în privatizare nu putea obliga socoetățile comerciale din portofoliul lor să trimită situații financiare conform altor acte normative decât H.G.500/1994 câtă vreme nici legea nu obliga.
Caracterul facultativ rezultă din însăși formularea textului hotărârilor: societățile comerciale pot proceda...(în timp ce la H.G.500/1994 se menționa că societățile comerciale cu capital de stat vor proceda la reevaluare).
În acceași perioadă însă, APAPS/AVAS privatizau prin aceeași metodă societăți comerciale de prima linie din economia românească, cum ar fi Dacia Automobile Pitești, Lafarge Agregate București, Bere Azuga, Chimcomplex Borzești, Sintofarm București, Cramele Halewood, Agricola Internațional bacău și multe altele.
Trebuie amintit că în perioada 2002-2007, AVAS a privatizat un număr de 260 de societăți comerciale prin aceeași procedură aplicată în cazul ICA, cele de mai sus fiind unele dintre cele mai importante.
Deși instituția publică implicată, ADS, comunicase DNA un număr de 40 de societăți comerciale privatizate identic cu ICA, pentru o perioadă de timp de 5 ani (2002-2007), din această listă numai privatizarea ICA a fost declarată ilegală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
