Un video cu două albine care au reuşit să deschidă o sticlă de suc a devenit viral. Cum au reuşit cele două mici vietăţi să facă asta, aflaţi mai jos.
Deşi toată lumea ştie că albinele sunt extrem de importante în lanţul trofic, acestea au multe alte talente, nu doar polenizarea. Albinele au abilităţi matematice, pot recunoaşte feţe şi pot chiar să folosească unelte. Un video din 2021 postat iniţial pe Twitter a devenit viral în 2022. Acesta prezintă două albine care scot capacul unei sticle de suc.
Mulţi au spus că acest clip video ar putea fi CGI, adică un efect special creat pe calculator. Dar există şi varianta în care albinele chiar au lucrat împreună şi au reuşit să scoată capacul, deja slăbit, al sticlei.
"Am primit o sticlă de suc de la un client, dar albinele mi-au furat-o", a scris muncitorul care a filmat albinele la acel moment.
Aşa cum am aflat în ultimii ani, mărimea unui animal nu este totul. Vietăţile mici au mai puţină masă corporală pe care celulele cerebrale trebuie să o controleze. De aceea, au creierul mai mic, însă complexitatea conexiunilor neuronale este mai importantă pentru performanţe cognitive, scrie Science Alert.
În 1962, cu un deceniu înainte să câştige Premiul Nobel pentru cercetări privind comunicarea dintre albine, Karl von Frisch a declarat că bondarii au creierul prea mic pentru a gândi, dar le-a pus natura ingenioasă pe instinct. De atunci, însă, capacitatea cognitivă a albinelor a fost intens testată.
Albinele au un creier de dimensiunea a 0,0002% din corpul lor, însă pot număra, pot face ecuaţii matematice simple şi pot folosi unelte, dar pot şi să înveţe una de la cealaltă.
Întrebarea este însă cum îşi pot folosi creierul minuscul pentru a face o operaţiune complexă precum deschiderea unei sticle.
Este posibil ca albinele să fi fost doar norocoase, iar instinctul de a ajunge la un lichid plin de zahăr să le fi ghidat spre reuşită. Dar, este posibil şi ca natura să ne surprindă din nou.
În 2017, echipa a descoperit că această specie de vierme (lepidopteran Galleria mellonella) este capabilă să descompună plasticul (polietilena), iar acum au descoperit cum face acest lucru: saliva conține enzime (care aparțin familiei fenol oxidazei) care poate declanșa rapid degradarea polietilenei la temperatura camerei, potrivit BBC.
Aceste enzime sunt primele și singurele enzime cunoscute capabile să degradeze plasticul din polietilenă fără a necesita pretratare, potrivit Federica Bertocchini, cercetător CSIC la CIB-CSIC (Centrul de Cercetare Biologică), care a condus studiul.
În timp ce eforturile de reducere, reciclare și reutilizare a plasticului progresează, există puține opțiuni când vine vorba de polietilenă (PE).
Este una dintre formele cele mai utilizate pe scară largă, cuprinzând aproximativ 30% din producție și este folosită pentru o gamă largă de materiale, inclusiv articole rezistente, cum ar fi țevi, podele și sticle, dar este folosit și pentru pungi și recipiente pentru alimente.
Acest plastic este dens și se descompune foarte lent în natură, deoarece este foarte rezistent la oxigen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu