Două asociaţii din Mureș au anunțat că vor depune plângere la CE pentru distrugerea pajiştilor în arii naturale protejate

 'Am demarat şase acţiuni în instanţă pentru săvârşirea de acţiuni ilegale în situri protejate Natura 2000 în judeţele Arad, Bihor, Satu Mare. Patru sunt pentru refacerea unor pajişti distruse/transformate în teren arabil/construit şi două pentru oprirea înfiinţării unor parcuri fotovoltaice pe habitate importante pentru conservare. Am realizat documentaţia şi am pregătit o plângere către Comisia Europeană pentru distrugerea pajiştilor şi nerespectarea de către România în ceea ce priveşte menţinerea suprafeţei totale ocupate cu pajişti', a declarat preşedintele Societăţii Carpatină Ardeleană Satu Mare, Janos Mark Nagy, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

El spune că sesizarea Comisiei Europene a rămas singura soluţie pentru a determina autorităţile să ia măsuri în privinţa pajiştilor din ariile protejate care au fost distruse.

'Pe această cale dorim să punem presiune pe autorităţi când am epuizat toate căile legale din ţara noastră. Autorităţile din România, mai ales cele subordonate Ministerului Mediului, nu-şi fac treaba, adică APM-urile emit avize fără să respecte legislaţia, Garda de Mediu nu obligă proprietarii de terenuri să refacă aceste zone distruse. Noi am sesizat Garda Naţională de Mediu să-şi facă datoria şi să oblige proprietarii sau pe cei care au efectuat aceste lucrări să refacă pajiştile. Nu s-a întâmplat nimic şi pe baza acestor sesizări şi a răspunsurilor am pornit aceste procese. De fapt, am dat în judecată atât proprietarii de terenuri sau pe cei care sunt vinovaţi de distrugerea pajiştilor, cât şi autorităţile de mediu care nu şi-au respectat atribuţiile legale. Câteva cazuri în judeţul Satu Mare şi un caz în judeţul Bihor, plus, este cazul parcului fotovoltaic din judeţul Arad care încă nu este construit, dar a obţinut avizele', a menţionat Janos Mark Nagy.

Asociaţia 'Grupul Milvus' şi Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare au prezentat, joi, un bilanţ al activităţilor din ultimii trei ani al proiectului 'Îmbunătăţirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative şi incluziune civică', pentru protejarea pajiştilor din România.

Proiectul a beneficiat de sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Concluzia proiectului este că în ultimii ani pajiştile din România s-au degradat sau au început să dispară, deşi ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice (panonică, continentală, stepică, alpină şi pontică) şi care are pajişti de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte şi practicilor tradiţionale (cosit, păstorit).

'Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiţionale, arată că pajiştile pot fi gospodărite într-o manieră care protejează biodiversitatea, dar este vital ca statul român să-i sprijine mai bine pe agricultorii şi fermierii care-şi gestionează suprafeţele agricole într-o manieră sustenabilă, prin subvenţii viabile şi motivant', au subliniat iniţiatorii proiectului, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News