Două noi specii de insecte, pentru prima dată în România. Cum arată: Este posibil să le fi avut în casă
Cercetătorii din cadrul Staţiunii Biologice Marine "Prof.Dr. Ioan Borcea" din Agigea, a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în colaborare cu doi specialişti din Slovacia şi Cehia, au publicat de curând o lucrare în care semnalează pentru prima dată în România prezenţa a două specii de musculiţe ce nu depăşesc 3 mm în lungime.
În engleză, sunt cunoscute publicului larg sub denumirea de "moth flies", care s-ar traduce ca "muşte-molii", ducându-ne cu gândul la aspectul lor asemănător unor fluturi de noapte. Fiind insecte puţin studiate în România, cele două specii încă nu au nume popular, dar poartă un nume ştiinţific, valabil în toate ţările de pe Glob: Clogmia albipunctata şi Atrichobrunettia graeca. Clogmia albipunctata este o specie invazivă în Europa şi implicit în România. Este de asemenea şi sinantropă (adică trăieşte în preajma aşezărilor omeneşti), scrie Rador.
La momentul actual, probabil majoritatea locuinţelor din România au sau au avut în trecut această specie în casă, fiind localizată de obicei în încăperile cu un grad mai mare de umezeală, cum ar fi băile. Cum studiul acestor mici insecte necesită experienţă şi examinarea în detaliu la microscop a specimenelor, au fost studiate puţin la noi în ţară. Astfel se explică de ce abia acum specia este oficial semnalată în România, într-o lucrare ştiinţifică, ea fiind probabil prezentă la noi de cel puţin câţiva ani de zile. Atrichobrunettia graeca este o specie rară, a cărei biologie este încă necunoscută cercetătorilor.
A fost descoperită pentru prima data din Grecia, relativ recent, în anul 1993. La momentul actual, este prezentă din Grecia, Albania, Cehia, Marea Britanie, Irlanda, şi mai recent, din România, din aria natural protejată Dunele Marine de la Agigea.
Larvele, elemente importante în lanţul trofic
Larvele acestor musculiţe sunt elemente importante în lanţul trofic, fiind descompunători ai materiei organice în natură, în special în zonele cu umezeală. De asemenea, atât larvele cât şi adulţii reprezintă sursă de hrană pentru alte vieţuitoare. Această descoperire sugerează încă o dată necesitatea existenţei şi păstrării intacte a zonelor protejate din România, acestea adăpostind cu siguranţă multe specii de nevertebrate ce aşteaptă să fie descoperite, reprezentând printre ultimele refugii din Europa ale acestora.
Studiile au demonstrat că sănătatea şi stabilitatea unui habitat sunt cu atât mai mari cu cât numărul de specii din habitatul respectiv este mai mare şi mai divers. Astfel, este imperios necesar să cunoaştem cât mai bine speciile cu care împărţim planeta (mai ales când vine vorba de nevertebrate, care reprezintă elemente-cheie în funcţionalitatea ecosistemelor) şi relaţiile dintre acestea.
Lucrarea ştiinţifică poate fi accesată la următorul link: https://nmnhs.com/historia-naturalis-bulgarica/pdfs/000515000452023.pdf.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
