Dr. Pantea Stoian a transmis câteva recomandări importante pentru pacienţii cu diabet, cei mai expuși în lupta cu COVID-19.
Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Diabet, transmite o serie de recomandări pacienţilor cu diabet, atât pentru prevenirea îmbolnăvirii cu coronavirus, cât şi pentru un stil de viaţă sănătos, subliniind că riscul de infecţie este sporit la aceste persoane, comparativ cu populaţia generală.
"Indiferent că este vorba despre persoane cu diabet de tip 1 sau tip 2, aşa cum se ştie, aceşti pacienţi sunt mult mai vulnerabili la infecţii. Totuşi, nu a fost stabilit un risc diferit între pacienţii cu tip 1 şi cei cu tip 2 de diabet, toţi fiind expuşi în aceeaşi măsură înregistrând un risc de infecţie de 2-3 ori mai mare comparativ cu populaţia generală. Una dintre explicaţiile unanim acceptate este raportată la dezechilibrul metabolic cronic, în special controlul glicemic slab. Pe de altă parte, prezenţa complicaţiilor diabetului sau alte boli cronice coexistente cresc riscul de infecţie cu COVID-19 pentru această categorie de pacienţi. Un factor de risc major pentru evoluţia severă a pacienţilor cu diabet zaharat şi COVID-19 este şi vârsta; persoanele peste 65 ani fiind mai vulnerabile", se arată într-un comunicat transmis de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, citează Agerpres.
În România sunt înregistrate, în Programul Naţional de Diabet, peste 800.000 de persoane şi, conform studiului Mentor şi Predatorr, prevalenţa diabetului zaharat este de peste 11% . Până în data de 11 aprilie erau înregistrate 281 de decese cauzate de infecţia cu COVID-19 şi aproximativ 27% dintre aceştia prezentau diabet zaharat. Pacienţii cu boli cronice şi cu o vârstă înaintată sunt cei mai vulnerabili, se menţionează în comunicat.
"Printre aceştia, pacienţii cu diabet zaharat, mai ales cei care au un control slab al profilului glicemic şi care prezintă complicaţii alte diabetului, au risc crescut de contaminare şi de dezvoltare a simptomatologiei severe. Persoanele care prezintă sindrom metabolic, obezitate, precum şi o boală cardiovasculară se regăsesc alături de pacienţii diabetici printre cele mai expuse şi fragile categorii de pacienţi la infecţia SARS-COV-2", precizează sursa citată.
Recomandări pentru pacienţii cu diabet, în afara măsurilor generale de prevenţie recomandate de către autorităţi:
- să pregătească o listă de medicaţie curentă şi să roage medicul curant/de familie/diabetolog să le prescrie medicaţia pentru o perioadă de 1-3 luni pentru a evita deplasările repetate la farmacii şi cabinete medicale. Să aibă la dispoziţie numărul de telefon al medicului de familie/medicului diabetolog/farmacistului şi contactul unui membru al familiei/apropiat;
- pacienţii insulinodependenţi trebuie să se asigure că au un stoc rezonabil de insulină şi consumabilele pentru testarea glicemiei;
- pacienţii care folosesc pompe de insulină şi/sau senzori de monitorizare glicemică trebuie să se asigure că au consumabilele necesare într-o cantitate suficientă. Bandeletele pentru testarea corpilor cetonici urinari sunt de asemenea necesare;
- pacienţii insulinodependenţi, cu regim intensificat de insulină, în special cei cu diabet tip 1, să se asigure că deţin o rezervă de glucagon (3-4 kit-uri) pentru corectarea hipoglicemiilor severe;
- este recomandată monitorizarea glicemiei mai frecvent decât de obicei pentru identificarea episoadelor de hipoglicemie şi hiperglicemie.
Totodată, pacienţii trebuie să respecte o serie de recomandări pentru un stil de viaţă sănătos:
- tratamentul stabilit de medicul diabetolog/medicul curant va fi modificat doar la recomandarea acestuia;
- prescripţia dietetică, calcularea cantităţii de carbohidraţi, diversificarea alimentaţiei cu un aport crescut de legume, fructe, proteine precum şi hidratarea corectă trebuie respectate cu stricteţe. Totuşi, un stoc de produse pe bază de zahăr ar trebui să aibe fiecare pacient diabetic pentru a putea corecta eventualele episoade de hipoglicemie sau dacă se instalează imposibilitatea de alimentare orală normală;
- exerciţiul fizic, chiar şi la domiciliu, de minim 30 minute zilnic, bazat pe exerciţii uşoare;
- igiena somnului este importantă, în contextul în care multe persoane sunt tentate să amâne repaosul nocturn cât mai târziu în noapte;
- consumul de alcool şi alimente bogate din punct de vedre caloric ar trebui evitate cât mai mult cu putinţă;
- izolarea socială poate produce stare de anxietate, panică sau depresie. Pentru evitarea acestor efecte, trebuie să păstreze legătura cu cei dragi şi să petreacă timp de calitate citind sau dedicându-se unui hobby;
- Tuse uscată persistentă mai multe zile;
- Modificarea respiraţiei, fie prin resimţirea acesteia ca fiind dificilă sau lipsă de aer;
- Gât uscat;
- Durere/presiune persistentă în piept;
- Febră persistentă;
- Pierderea bruscă a gustului şi a mirosului;
- Dureri de cap, tulburări digestive, scaune diareice, vărsături.
- Pacienţii prezintă semnele de mai sus sau când acestea se agravează;
- Valorile glicemice sunt foarte mari sau foarte mici în mod repetat;
- Pacienţii depistează corpi cetonici în urină;
- Urinarea este mai frecventă decât în mod normal (mai ales în timpul nopţii; sete extremă indiferent de cantitatea de lichide consumată, gură uscată, dureri de cap, dureri de stomac, slăbiciune, stare oboseală marcată);
- Este necesară ajustarea dozelor de insulină/medicaţie/aport alimentar/carbohidraţi;
- Pacienţii rămân fără medicaţie sau consumabile;
- Orice altă stare legată de starea de sănătate (alte infecţii/răceli/vărsături/diaree).
La domiciliu, trebuie păstrată igiena spaţiilor de locuit prin dezinfectarea obiectelor personale, dar mai ales a tegumentelor atunci când se recoltează sânge pentru monitorizarea glicemiei sau când se montează senzorul de monitorizare glicemică sau cateterul pompei de insulină. Totodată, se recomandă limitarea contactului social sau a aglomeraţiei; limitarea vizitelor la cabinetele medicale sau internările programate şi utilizarea contactelor telefonice/online/aplicaţii mobile cu medicul curant.
- Să se hidrateze corespunzător, minim 2 litri, preferabil apă, şi să limiteze consumul de cafea/băuturi cu cafeină;
- Să nu renunţe la tratamentul pe care îl urmează curent, indiferent de tipul acestuia (antidiabetic, antihipertensiv, antidislipidemic);
- Dacă valoarea glicemiei coboară sub 70 mg/dl, să consume alimente ce conţin carbohidraţi simpli, 15 grame (glucoză, miere, zahăr, sucuri din fructe, băuturi cu zahăr, bomboane/dropsuri) şi să verifice după 15 minute glicemia pentru a se asigura că aceasta a crescut peste 70mg/dl;
- Dacă valoarea glicemiei este peste 250 mg/dl să verifice prezenţa corpilor cetonici în urină şi să sune medicul în situaţia în care descoperă testul pozitiv;
- Dacă folosesc senzori de monitorizare glicemică şi au luat acetaminofen este bine să verifice valoarea glicemiei prin efectuarea unui test cu glucometrul;
- Să monitorizeze tensiunea;
- Să monitorizeze temperatura.
Pacienţii care au fost externaţi cu diagnosticul de infecţie cu COVID-19, pe lângă recomandările primite la externare este foarte important să contacteze medicul diabetolog/de familie pentru comunicarea acestui fapt.
Cei care au avut contact cu o persoană suspectă/confirmată cu COVID-19 sau au călătorit recent în străinătate şi cred că ar putut fi expuşi la coronavirus trebuie să limiteze contactul cu alte persoane; să sune la medicul de familie, la 112 sau la tel verde: 0800800358; să consulte pagina Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă www.dsu.mai.gov.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu