EXCLUSIV  Dr. Ștefan Busnatu: Medicii din Germania fac doar medicină la patul pacientului, nu fac birocrație, treabă adminstrativă și nu repară calculatorul / video

„În această perioadă avem mai multe inițiative când vine vorba de sănătate. Problema pe care o simt unele universități, de reducerea a numărului de candidați, în principiu la medicină, putem zice cu zâmbetul pe buze că încă stăm bine sau chiar foarte bine. Pregătim acum examenul se simulare al studenților și avem mai mulți candidați decât am avut anul trecut, avem 4000 de candidați pentru simularea la admitere și în condițiile astea ne așteptăm la un număr bun de candidați apropo de viitorul an universitar.

Cred că s-au spus extrem de multe lucruri pe legea învățământului, subiectul meu, în afară de cardiologie, subiectul de dezvoltarea la nivel instituțional e cel al digitalizării. Pe de altă parte fiind și coordonatorul Centrului de Inovație și e-Helath din universitate și consilier al domnului ministru al sănătății pe inovație și digitalizare.

Digitalizarea am început-o în universitate prin integrarea soluțiilor online. Pentru medicină e clar și asta a fost și motivul pentru care, în primul moment în care restricțiile au permis reluarea activității față în față, la patul bolnavului, aceasta a fost și reintrodusă în învățământul din cadrul universității noastre.

Putem spune că am inițiat soluțiile de educație online, sistemul de e-learning care și-a făcut treaba pe perioada pandemiei, devenind un instrument de asistență al procesului fizic care a fost reluat după pandemie, însă, pandemia ne-a făcut să conștientizam foarte mult că digitalizarea nu constă doar în sistemele de e-learning, când vorbim de sănătate, pentru că noi în București avem avantajul că avem mule spitale clinice și studenții, deși sunt foarte mulți, pot fi distribuiți când vine vorba de activitatea practică și educațională, la multe spitale clinice, însă în condițiile în care am fost limitați cu restricțiile, am sesizat real nevoia de digitalizare a procesului educațional când vine vorba de simularea medicală și de integrarea tehnologiile inovative pentru educația medicală. 

Acesta a fost momentul în care am început demersurile pentru construirea Centrului de Inovație, a Departamentului General de Simulare Medicală care ne-a condus la achiziția unei clădiri dedicate simulării medicale și cu ajutorul PNRR-ului pe digitalizare, o bună parte din aparatura pe care o așteptăm, sperăm noi că va deservi întreaga universitate. Am mai preluat o clădire tot pentru activități de simulare medicală și de educație inovativă, s-au făcut foarte mulți pași în direcția asta pentru a suplini activitatea pe care o fac studenții în spital prin manevre practice simulate pe manechine, manevre digitale care sunt extrem de necesare la acest moment pentru toți studenții și cu atât mai mult cu cât feedback-ul care a venit de la aceștia a fost unul care ne-a făcut pe mai departe să ne dorim să împingem lucrurile în direcția asta.

Referitor la partea de digitalizare, este extrem de important pentru că recent am fost într-o delegație, apropo de proiecte și de lucrurile pe care le pregătim pe proiectul de centrul de competență în oncologie în care suntem parte a unui consorțiu de parteneri din România, un proiect extrem de important pentru planul național de combaterea a cancerului.

Pe de altă parte, avem un Institut de Cercetare și Dezvoltare Genomică la nivelul actual care este în curs de operaționalizare și alături de acesta vizăm și configurarea rețelei de genomică a României. Aici vorbim de trecerea la un alt nivel al medicinei din România. În această situație ne-am dat seama că nu avem specialiști pe domenii cheie când vorbim de zona medicinei de precizie, adică zona de data science, de bioinformaticieni, oameni care să fie specializați pe analiza datelor pentru că la momentul actual, mai ales când discutăm de digitalizare, ne gândim la date și de utilizare a acestor date pentru a produce sănătate.

Datele sunt utilizate pentru a lua decizii terapeutice, pentru a face anumite intervenții și pentru a face un management cât mai coerent pentru pacienți, probabil că e foarte important și PNRR-ul e un instrument pentru dezvoltarea acestor competențe colaterale. Ieri am primit o informare cu privire la programul de educație și ocupare din cadrul POEO care ar putea fi un instrument foarte util pentru formarea pentru noi competențe prin parteneriate cu instituții de alte profile.

Noi suntem în situația în care digitalizarea ne schimbă modul în care facem medicină. Pe de o parte o schimbă pentru că se pierde din umanismul de interacțiune dintre medic și pacient și suntem în situația în care cu ajutorul colegilor noștri din zona artelor, comunicării. Suntem în zona în care trebuie să învățăm cum să facem medicină digitală cu pacientul și totuși să păstrăm empatie prin intermediul instrumentelor digitale, să păstrăm interacțiunea cât mai apropiată de interacțiunea față în față. Realitatea e că acolo vom ajunge, poate nu în următorii 5 ani, poate nu în următorii 10, dar cu siguranță în următorii 20 de ani, acolo vom fi. 

Pe de o parte avem componenta reprezentată de inteligența artificială și aici lucrurile sunt într-o dinamică extrem de mare când vorbim de instrumentele pe care trebuie să le integrăm în educația studenților noștri pentru că ei cumva trebuie să cunoască aceste instrumente și totodată trebuie să lucrăm la modul cel mai operativ de utilizare a acestora.

Pe de altă parte trebuie să învățăm studenții, trebuie să învățăm medicii și cum să se protejeze de inteligența artificială pentru că ea va deveni un instrument, dar s-ar putea să devină și o armă din perspectiva pacientului pentru că aici sunt implicații destul de complexe.

Cu siguranță aceste lucruri sunt luate în calcul și pentru celelalte specialități, dar probabil că, apropo de propunerea de POEO și de faptul că sunt niște direcții care sunt extrem de importante pe competențele antreprenoriale, pe zona asta de parteneriate sustenabile și dezvoltarea de competențe socio-emoționale pentru studenți cât și pe dezvoltarea ofertei educaționale și adaptarea la piața muncii și aici gândindu-se strict la digitalizare și la cum se schimbă lucrurile, trebuie să reușim să facem niște consorții operaționale interuniversitare pentru a gândi planurile astea educaționale.

Cred că pentru medicină, la momentul actual, apropo de stoparea exodului medicilor, din păcate dacă trimitem într-o rețea de universități europene, studenții, să vadă cum se desfășoară medicina, să vadă că medicii din Germania fac doar medicină la patul pacientului și nu fac birocrație, treabă adminstrativă, să repare calculatorul și multe altele, s-ar putea să rămânem fără medici în România dacă construim lucrurile la nivelul ăsta. Asta e realitatea.

Cred că e extrem de important să ne coagulăm, prin instituțiile pe care le avem în România, să încercăm să dăm un impuls, pentru că la momentul actual, eu vă pot spune personal că lucrurile s-au dinamizat extrem de mult cu ajutorul domnului rector Jinga în Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, adică am avut o dinamică foarte bună în ultimii 3 ani ca instituție și cu siguranță lucrurile vor merge în direcția asta.

Din lucrurile mărturisite pe mai departe și din discuțiile din G6 vedem că toți rectorii au o dinamică extrem de mare când discutăm de împingerea universităților către dezvoltare.", a spus Dr. Ștefan Busnatu. 

DC News Media Group, trust media din care fac parte DCNews, DCBusiness, DCMedical, ȘtiriDiaspora, Defense România, Spectacola, Astrosens, DCNewsTV și Radio DCNews, a organizat în data de 19.05.2023 Conferința cu titlul “Învățământul superior din România, în fața unor noi provocări”.

Vedeți mai multe aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News