Drăgan (Ministerul Mediului): Nu va veni nimeni să împuşte, la întâmplare, 140 de urşi

'Ordinul precedent acestuia de acum a fost emis în anul 2017, iar cota de intervenţie a fost epuizată anul acesta. Fiecare exemplar din cele 140 stipulate în noul Ordin va fi aplicat punctual, în funcţie de situaţie. Nu va veni cineva, aşa cum susţin ONG-urile, să împuşte la întâmplare 140 de urşi. Gestionarii fondurilor de vânătoare din România cunosc foarte bine exemplarele din zonă, iar ei pot garanta că un exemplar care creează probleme într-o anumită zonă este cunoscut. În mod normal, ursul nu este un animal care creează probleme. Tendinţa lui este să fugă şi să nu interacţioneze cu omul. Exemplarele care creează probleme sunt exemplare cu comportament deviant, în general. Noi vom acţiona punctual pe fiecare caz în parte şi vom da posibilitatea relocării, în primă instanţă', susţine Drăgan.

Reprezentantul Ministerului Mediului a precizat, totodată, că relocarea exemplarelor capturate ar putea fi realizată într-un centru de reabilitare, un alt proiect vizând, de asemenea, o modalitate de inventariere cu metode moderne a populaţiei de urşi.

'Relocarea poate fi făcută şi într-un centru de reabilitare, de exemplu. Un punct important este crearea la Braşov, împreună cu Primăria Braşov, a unui Centru de reabilitare pentru exemplarele cu probleme. Dacă va fi relocat un urs într-un astfel de Centru de reabilitare va fi utilizată o cotă de intervenţie din Ordinul despre care vorbim. Nu vorbim doar despre împuşcare. Proiectul include şi o modalitate de inventariere cu metode moderne care, spunem noi, nu vor mai putea fi contestate, inclusiv amprentare genetică. În perioada următoare vom şti exact numărul de urşi pe care îl are România. Oricum, avem cel mai mare număr de urşi din Europa. La momentul actual suntem la momentul depunerii proiectului, acesta va fi analizat de către Comisia Europeană, iar de la momentul aprobării finanţării, într-un an vom putea realiza acest studiu', a afirmat Mihai Drăgan.

La rândul său, preşedintele organizaţiei Agent Green, Gabriel Păun, consideră că noul Ordin al Ministerului Mediului trebuie înlocuit cu o lege care să prevadă, în mod clar, în ce condiţii se pot face derogări. 'Credem că acest ordin este departe de ar fi ideal. În primul rând, nu avem nevoie de un ordin, avem nevoie de o lege cât se poate de clară care să spună în ce condiţii se pot face derogări de la caz la caz. Nu avem nevoie de un ordin în fiecare an pentru a da nişte cote. Cotele acelea deschid o cutie a Pandorei care practic te vor ajuta pe tine ca organizator de vânători de trofee să-ţi organizezi logistica, pentru a împuşca cu precizie aceste 140 (de exemplare de urşi, n.r.) sau cât pot să dea ei (...) Este adevărat că sunt probleme, dar ele trebuie gestionate cu inteligenţă şi cu educaţie şi în niciun caz să nu deschidem poarta spre aceste cote fixe care vor ajuta industria trofeelor să planifice business-ul lor. Aici vorbim de o specie strict protejată, nu doar de legislaţia naţională şi europeană, cât şi de Convenţia de la Berna şi de alte convenţii internaţionale, pentru o specie aflată în pericol', a subliniat Păun, la Digi24. În acelaşi timp, WWF România susţine, într-un comunicat de presă, că actualul Ordin introduce ca element pozitiv, respectiv valabilitatea maximă de 60 de zile a autorizaţiei de mediu pentru recoltare/relocare, fapt ce va accelera rezolvarea conflictelor şi limita parţial riscul ca exemplarul eliminat să fie altul decât cel care a creat probleme. Astfel, WWF a cerut autorităţilor un plan concret ce poate fi implementat pentru a proteja real atât oamenii şi bunurile lor, cât şi animalele sălbatice.

'În acest sens, solicităm evaluarea critică şi publicarea rezultatelor implementării Ordinului anterior, 1169/2017, astfel încât opinia publică să fie informată despre zonele de risc, despre gestionarii fondurile cinegetice care solicită cel mai des derogări, despre exemplarele relocate sau extrase pe grupe de vârstă, pe sexe şi despre necesitatea/ motivele concrete care au stat la baza emiterii autorizaţiilor de relocare/recoltare. Considerăm că pentru evaluarea eficienţei şi îmbunătăţirea gestionării conflictelor reale cu carnivorele mari, este necesară o monitorizare şi analiză periodică, sistematică, transparentă, a măsurilor stabilite şi respectiv a acţiunilor implementate', spun reprezentanţii ONG-ului.

Aceştia consideră că este necesară completarea textului Ordinului cu destinaţia animalelor împuşcate, inclusiv a părţilor acestora şi au solicitat realizarea unui recensământ real al populaţiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi şi eficiente metode ştiinţifice. Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un nou Ordin pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor lup şi urs, prin care va putea fi aprobată, prin derogare, recoltarea/capturarea a 140 de exemplare de urs şi a 94 de exemplare de lup. Conform documentului, măsurile derogatorii sunt necesare pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri, precum şi în interesul sănătăţii şi securităţii publice. Precedentul Ordin de derogare pentru recoltarea/capturarea populaţiei de urşi a fost emis e Ministerul Mediului în septembrie 2017. Statisticile oficiale arată că pe teritoriul României trăieşte 40% din populaţia de urs brun din Europa, cu excepţia Rusiei.

Ursul brun este strict protejat la nivel european şi naţional prin Directiva Habitate, iar derogările privind relocările sau extragerile anumitor indivizi din populaţia de urs (sau a altor animale strict protejate) este foarte bine reglementată. Practic, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru cum gestionează aceste populaţii. Populaţia de urşi din România este estimată la aproximativ 8.000 de exemplare, deşi neoficial numărul acestora ar putea ajunge şi la 10.000 de exemplare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News