Anul electoral 2019, atunci când românii vor fi chemaţi să-şi aleagă preşedintele pentru următorul mandat este unul cât se poate de tensionat, inclusiv pentru coaliţia de la guvernare, PSD - ALDE.
Îmi îndrept atenția asupra tensiunilor din cadrul coaliţiei aflate la guvernare create de discuţiile pe seama alegerilor prezidenţiale şi a variantelor luate în calcul: candidat comun sau fiecare partid - PSD şi ALDE - cu un candidat propriu.
Coaliţia rezistă. Nu e niciun fel de problemă în sensul în care ALDE s-ar retrage de la guvernare. PSD se poate descurca să facă singur majoritatea, deci ALDE nu va pleca de la guvernare. Nu există alternativă pe partea cealaltă: imaginaţi-vă un Guvern format din 6-7 partiduleţe: e de plâns. Deci nu se pune problema ruperii coaliţiei.
Cât priveşte varianta care va fi aleasă pentru alegerile prezidenţiale, în cazul lui Liviu Dragnea, este un lucru absolut normal ca preşedintele partidului să candideze la prezidenţiale. Că va candida pe partea ALDE şi Călin Popescu Tăriceanu, foarte bine. Dânsul a mai candidat şi în 2014, a luat un scor onorabil de 7%, pe care îl va reedita la alegerile de anul acesta. Până la urmă e şi absurd: nu se poate ca de la un partid de 5% să ai pretenţia să candidezi în numele unei coaliţii cu 55%. Ştiţi de ce? Călin Popescu Tăriceanu va fi atacat ca şi cum ar fi PSD-ist, dar partidul nu-l va apăra ca şi cum ar fi unul de-al lor. Este imposibil lucrul acesta. Tot respectul pentru domnul Tăriceanu, pentru ţinuta sa impecabilă în lupta pentru democraţie şi respectarea drepturilor omului, dar asta cu preşedinţia este neavenită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu