„Dragobetele sărută fetele”: Tradiții de ziua iubirii la români care s-au păstrat până în 2023

Conform unor legende populare, Dragobetele sărbătorit pe 24 februarie 2023 este chiar fiul babei Dochia, un tânăr chipeș și iubăreț, care obișnuia să seducă toate femeile care îi ieșeau în cale, pentru a sărbători iubirea.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, ”zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni. Dragobetele este, totodată, simbolul tinereţii, al veseliei, este protectorul îndrăgostiţilor în tradiţia românească, conform BizBrașov.

Tradiții de Dragobete care s-au păstrat până în 2023

Potrivit tradiției, în dimineața zilei de 24 februarie fetele se îmbracă frumos și pornesc să culeagă primele flori ale primăverii, pe care să le pună ulterior la icoane. Se spune că acest gest le va păstra mereu tinere și va înlătura invidia și gândurile rele îndreptate asupra lor.

Iată tradițiile de Dragobete 2023 care s-au păstrat până în prezent

- De Dragobete, tinerii obişnuiau să se îmbrace în haine de sărbătoare şi să se întâlnească în pădure pentru a culege buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul florilor era însoţit de cântece şi de un joc numit ”zburătorit” pentru a le aduce energie bună tot anul;

- La prânz fetele obişnuiau să alerge spre sat, în timp ce băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Sărutul era un echivalent al logodnei, care se anunţa seara în cadrul comunităţii satului şi membrilor celor două familii;

- Participanţii la sărbătoare erau consideraţi binecuvântaţi în acel an, urmând să aibă belşug şi să fie feriţi de boli. Potrivit unei sperstiţii, persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an;

- Tinerele necăsătorite obişnuiau să strângă puţina zăpadă care se mai găsea, numită şi ”zăpada zânelor”. Apa apărută în urma topirii acestei zăpezi ar fi avut proprietăţi magice şi era folosită pentru descântece de iubire, dar şi în ritualuri de înfrumuseţare. Conform datinilor străvechi, această zăpadă apărea în urma surâsului zânelor. Tocmai de aceea fetele obişnuiau să îşi clătească chipul cu această apă, pentru a deveni la fel de frumoase ca zânele;

- Fetele care nu se întâlneau în această zi cu o persoană de sex masculin nu aveau parte de iubire pe tot parcursul anul;

- În unele sate se credea că toate fetele care ajungeau să atingă un bărbat dintr-un sat învecinat urmau să fie îndrăgostite tot timpul anului;

- Sărutul este obligatoriu, plânsul este interzis atât bărbaților, cât și femeilor;

- Conform tradiţiei, în această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

„Dragobetele sărută fetele”

Toți am auzit măcar o dată în acestă perioadă, „Dragobetele sărută fetele” și totuși de unde povine acestă expresie? La întâmplarea nu este deloc! Aflăm că Dragobetele mai este numit și „Cap de primăvară, ziua în care păsările îşi fac cuiburi iar tinerii, ochi dulci” sau „Sântion de primăvară” (a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul).

Deși foarte mulți au auzit de expresia „Dragobetele sărută fetele” din această zi specială, foarte puțini știu de unde provine.

Încă din trecut, în ziua de 24 februarie băieții porneau prin împrejurimi pentru a aduna flori, iar la întoarcere fugăreau fetele pentru a le oferi florile, dar și un sărut. Dacă fata avea drag de vreun băiat, se lăsa prinsă și sărutată. Se spune că în ziua de Dragobete, tinerii își găsesc sufletul pereche, iar de aici vine și obiceiul de „Dragobetele sărută fetele”. Practic, expresia vine de la fetele care se lasă sărutate de băieți cu inima pură, care își caută doamna care să îi însoțească pe drumul vieții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News