Dragostea sculptorului pentru muzica românească. Aniversare Constantin Brâncuși

Orchestra Română de Tineret, dirijată de maestrul Cristian Măndeal, le va avea ca soliste pe Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul muzical va cuprinde două suite folclorice în aranjamentul lui Mihai Gherghelaș, solistă Monica Bejenaru – voce, ce cuprinde prelucrări ale unor piese celebre din folclorul românesc din Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania, Moldova, Maramureş, Dobrogea şi Muntenia,  patru piese instrumentale în aranjamentul lui Eduard Boboia, solistă Simina Croitoru la vioară – Ciocârlia în aranjamentul lui Ioan Dobrinescu şi Dans maramureşean de Sabin Păutza, apoi Hora staccato şi Hora mărțişorului de Grigoraș Dinicu şi în final Suita folclorică nr. 3 în aranjamentul aceluiaşi Mihai Gherghelaș, solistă Monica Bejenaru – voce, ce va cuprinde din repertoriul Mariei Tănase piesele Aseară vântul bătea, Cine iubeşte şi lasă, Până când nu te iubeam, Mi-am pus busuioc în păr, Bun îi vinul ghiurghiuliu, Mărie şi Mărioară.

Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, de la ora  21.00, la TVR3, iar la TVR1 pe 20 februarie, de la ora 14:30, dar şi pe canalele online ale organizatorilor. Coproducători: TVR și Radio România, Producător TV: Valentina Băințan.

Pasărea ascunsă-n piatră

Tot în spirit aniversar, vineri și sâmbătă, 19 și 20 februarie a.c., MNAR organizează două programe gratuite pentru copii. Atelierul  Pasărea ascunsă-n piatră este o experienţă creativă inedită, sub îndrumarea educatorilor muzeali ai secției Educație, Comunciare și Proiecte culturale MNAR, unde copiii vor avea ocazia să intre în contact cu viziunea sculptorului, pentru a descoperi materialele preferate: piatră, bronz și lemn.

„Ne dorim ca românii să cunoască operele sculptorului Constantin Brâncuși, dar și latura umană a artistului care a iubit atât de mult viaţa. Această invitaţie de a-l redescoperi pe Brâncuşi, prin provocarea formelor și a muzicii, este cea mai frumoasă propunere de colaborare pe care am primit-o din partea managerului Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română, Marin Cazacu. Am onorat invitaţia de a găzdui artiştii în Sufrageria Regală, iar concertul cuprinde un frumos program muzical, ilustrat cu imagini din sala Brâncuşi din Galeria de Artă Românească Modernă. Cu această ocazie, arătăm simplitatea gesturilor și fascinația pentru lumea naturală. Totodată, invităm publicul să revadă sala Constantin Brâncuși de la MNAR. Nu uităm însă de misiunea instituţiei noastre de a contribui la educarea publicului şi redeschidem pentru copii porţile atelierului Pasărea ascunsă-n piatră ” transmite Cristina Verona Tobi, managerul interimar al MNAR.

Creația brâncușiană în România

În România se păstrează un număr relativ restrâns de opere din creația brâncușiană, colecția Muzeului Național de Artă al României fiind cea mai mare din țară. Această colecție, formată în special din opere timpurii, oferă o imagine de ansamblu asupra felului în care artistul face trecerea de la formele clasicizante specifice perioadei de început spre o esențializare a formei sculpturale. Seria de sculpturi cap de copil, începând cu lucrarea prezentată la Salonul Oficial de la Paris în 1906 și terminând cu Prometeu, ilustrează parcursul epurării formei de detaliu inutil, fără a ajunge însă la o geometrizare abstractă, ci la o esență a formei. Rugăciunea marchează începutul perioadei de tranziție spre reprezentarea unei esențe simbolice. Parcursul cronologic al colecției se încheie cu elemente ce amintesc de singurul ansamblu monumental realizat de artist, cel de la Târgu Jiu. În mod excepțional, colecția este încununată de o operă de artă grafică, Nud feminin, însă ne prezintă și lucrarea basorelief care îl înfățișează pe dr. Carol Davila, arată un comunicat MNAR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News