Droguri, prostituție și HIV. Plicul nu este vis și noaptea nu este bogăție

Plicuri cu vise. Nopți care promit că le vor scoate din sărăcie. Promisiuni deșarte care îi afundă într-o lume de unde nu au cum să iasă fără ajutor. Dependența de droguri și prostituția nu promit zile mai frumoase. Ei și ele se afundă într-o lume tristă, una a virusului HIV, a hepatitei B și C. Criza nu le este nici ea prietenă. Puținele ONG-uri care îi mai ajută sunt constrânse financiar. Îi pot părăsi când au cea mai mare nevoie de ajutor și când nimeni nu le mai întinde o mână.  

Poliția- prietenul fals al prostituatelor

17 septembrie a fost ziua în care prostituatele și-au cerut drepturile. Atunci, o anchetă a Asociației Române Anti-Sida a dezvăluit că 48% dintre cele care speră ca noaptea să le scoată din sărăcie sunt bătute de clienți, proxeneți și de autorități. ARAS luptă cu virusul HIV prin împărțirea prezervativelor, prezervative care sunt confiscate de cei care ar trebui să le apere. 32% dintre prostituatele aflate în programul de prevenire au rămas fără prezervative, după ce le-au fost confiscate de cei care se ocupă cu ordinea publică. Au parte, seară de seară, de injurii, amenzi, confiscarea prezervativelor, bătăi, violuri.

Când plicul cu vise te-nșeală

Florin este un tânăr timid și rușinos. Are două speranțe: să se facă bine și să muncească. Opt ani a consumat heroină. “Nu se compară cu jumătate de an de etnobotanice”, spune el cu regrete. “Astăzi luam, seara mă puneam în pat, a doua zi cădeau pantalonii de pe mine. Așa slăbeam.”. Familia nu l-a ajutat. Nu aveau ce să-i facă. Anturajul, prietenii i-au luat șansa la o viață normală. "Așa m-am apucat de heroină, așa m-am apucat și de legale. Într-o seară mi-au amestecat heroină cu legale. Eu nu voiam că vedeam ce le face lor.”, spune Florin detașat de o lume din care nu mai face parte de doi ani. De atunci, este în tratament la centrul ARAS. Însă, urmele se văd, iar prietenii nu-i dau anii înapoi. El este optimist și crede în prieteni, crede că se va face bine și speră să muncească. Nu știe ce, nu știe unde, știe că mai are o șansă.

Laur are 27 de ani. Este din Ferentari. El nu a ales să se trateze. Doar face schimb de seringi. În fiecare zi, la colț de stradă. Una folosită în schimbul uneia sterile și tocmai bună de injectat. Are aceeași vechime în heroină ca și Florin. Un an și jumătate a făcut pauză. Apoi, s-a apucat de "legale". De doi ani le consumă. Vorbește încet și rar. Speră că-l înțeleg. De 60 de ore nu mai dormise. Stă sprijinit de o mașină. Are mâinile lungi și secționate. Vrea să se lase, dar e "tentația mare", spune el, care adaugă: "Cumperi ca de la alimentară. Întinzi banul, spui ce vrei și gata. Ca pe pâine". Recunoaște cu amărăciune că, pentru el, drogurile au fost o evadare. Părăsit de familie și înșelat de prieteni, el a văzut în droguri un refugiu.

Vulnerabilitatea într-o lume caracterizată de sărăcie, violență, neglijare i-a determinat să spere într-un vis promis de droguri. Și-au pus toată încrederea într-un plic sau în prietenii cu plicul. Își riscă viața. HIV-ul și hepatita B și C nu sunt prietenii lor.

Etnobotanicele- mână-n mână cu virusul HIV

La un centru ARAS din Capitală o mână de oameni se luptă cu virusul HIV. Cristina Fierbințeanu, psiholog, ne spune o statistică șocantă. În 2009, au fost la centrul ARAS doar 10 cazuri de HIV în rândul consumatorilor de droguri. În 2012, în primele șase luni, au fost 130 de cazuri. Medicul Adrian Abagiu susţine că dependenţa se poate trata, dar, fără psihoterapie, 90 % dintre consumatori recad în primul an. „Dependenţa este o boală cronică”, iar „ Nenorocirile astea de legale au apărut ca să-i omoare”, susţine medicul.

Când statistica înseamă viață...

Plicul, prietenul fals, atacă, în special adolescenții abia ieșiți din copilărie. Peste 20% din elevii României consumă droguri, arată ultimul studiu al Agenției Naționale Antidrog. Nu ia în calcul copiii străzi, sau pe cei ce au renunțat demult la școală. Un studiu ESPAD arată că în perioada 2007-2010, numărul elevilor de 15-16 ani care consumă droguri s-a dublat. De la 5%, la 10. Este susținut și de experiența ARAS în școli. Dan Popescu, coordonator programe ARAS, susține că  „În timpul unei sesiuni de educație pentru sănătate, jumatate din elevii prezenți au afirmat că au consumat cel puțin o dată substanțe noi, cu proprietăți psihoactive”.

Serviciile de prevenire pot deveni prieteni

Europarlamentarul Daciana Sârbu și Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, s-au întâlnit zilele trecute și au discutat cu beneficiari ARAS-adulți vulnerabili și adolescenți, copii ai străzii, consumatori de droguri, persoane implicate în sexul comercial.

Europarlamentarul Daciana Sârbu a declarat "Am propus Comisiei Europene inițierea unei Strategii Europene privind Sănătatea Copilului, program finanțat la nivel european, care să includă și o componentă de educare și informare pentru prevenirea consumului de droguri. Avem nevoie de o inițiativă unitară la nivel european, complementară eforturilor naționale”.

Sandie Blanchet a spus că  „UNICEF are două priorități: prima este aceea de a se asigura că adolescenții vulnerabili sunt identificați și primesc suportul necesar în cadrul familiilor și a comunității înainte de a avea un comportament la risc precum: abandonul școlar, consumul de droguri, alcool și tutun, sarcini timpurii, traficul de persoane”. Ea a adăugat  „De îndată însă ce adolescenții sunt într-o situație de risc, când ajung să trăiască în stradă ca cei pe care i-am întâlnit zilele acestea, trebuie să aibă acces la servicii medicale și sociale specializate precum: adăposturi, programe de reducere a riscului de infecție cu HIV, consiliere psihologică și asistență socială”.

Puținele ONG-uri care au mai rămas, printre care se numără și ARAS, au nevoie de susținere pentru prevenire și combatere. Criza financiară nu le-a fost prieten, iar constrângerile financiare duc la  scăderea nivelului serviciilor destinate copiilor și adolecenților marginalizați în momentul în care aceștia au cea mai mare nevoie de ele. Plicul nu înseamnă vis, iar noaptea nu însemnă bogăție, însă un prieten poate întinde o mână atunci când celorlalți nu le pasă.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News