Dumnezeu a păzit-o de criză. Biserica are venituri de sute de milioane de euro
Dumnezeu a păzit Biserica de criză, pe oamenii simpli nu. Asta este concluzia la care se ajunge dacă privim atenți la nivelul veniturilor românilor și la nivelul veniturilor Bisericii. Mai exact, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri, care este neimpozitată.
În timp ce amărâții se calcă în picioare luptându-se cu vitejie în calea spre a pupa moaștele, vistieria cultelor se umple de bani. Nu scapă niciun moment de a-și face cruce, atunci când trec pe lângă o biserică. O bisercă care, cel mai probabil, zice că are nevoie de donație. Amărtul se duce cu banii în mână, având în minte același lucru pe care l-a avut și în războiul pentru pupatul moaștelor: ”să-mi ajute Dumnezeu”. De ajutor pentru sănătate nici nu poate fi vorba, dacă în curtea lăcașului își aprinde o țigare și când ajunge acasă își deschide o sticlă de pălincă, iar banii lăsați în Casa Domnului nu se vor întoarce la el, pentru că Biserica nu plătește taxe și impozite.
Potrivit capital.ro, în 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. În același an, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut încasări de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului - 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucureștilor - 34 milioane lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal - 29 milioane lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro).
La acestea se adaugă încasările entităților mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum și ale companiilor deținute de biserici. Acestea totalizează și ele, cu siguranță, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu știu nici autoritățile, având în vedere că multe entități religioase nu-și depun bilanțurile.
Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcașuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.
Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare.
„Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii - nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povestește un om de afaceri din centrul României
Un preot dintr-o parohie din Dâmbovița recunoaște că așa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toți banii pe care îi primesc, cresc pretențiile protopopului și ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriași înstăriți și vor crește cotele la lumânări, ziare și cărți“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obținute pe seama credincioșilor, care, mai mult sau mai puțin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărți etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoții ajung să plătească din propriul lor buzunar.
„În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace și depopulate, unde veniturile preoților sunt oricum mici, dacă nu reușești să le bagi oamenilor pe gât candele și abonamente la «Lumina» (publicația oficială a Patriarhiei - n.r.), trebuie să le achiți tu“, povestește Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundații creștine.
Statul - enoriașul cel mai darnic
Statul spune că stă prost cu banii și cere răbdare de la popor, dar este cel mai darnic enoriaș. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar reduce restul finanțărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei.
„La aceste fonduri se adaugă finanțările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulți sunt preoți, plătiți din bugetul Educației, precum și preoți plătiți din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătății“, spune Toma Pătrașcu, vicepreședintele Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
