Dunărea a scăzut. Când ar putea să se dea alerta la Centrala Nucleară de la Cernavodă și în ce punct suntem. Fechet: Tendința este una de scădere

Șapte râuri au secat

"Sunt fenomene naturale pe care putem să le avem în fiecare vară, cu atât mai mult cu cât există o secetă prelungită şi avem aceste episoade lungi de caniculă. Lipsa apei pe anumite segmente din unele cursuri de apă este un fenomen natural absolut firesc. Este adevărat însă că, astăzi, când avem nişte probleme serioase mai ales în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, estul României fiind cea mai afectată zonă de secetă şi de astfel de fenomene, intensitatea şi numărul acestor râuri sau alte cursuri de apă poate să crească. Însă, repet, nu ar trebui să ne îngrijoreze în mod special acest lucru.

Cred că cel mai mult ne interesează indicatorii legaţi de rezervele de apă pe care România, astăzi, le are atât în apele de suprafață, cât şi în apele subterane pe care le monitorizăm zilnic şi în legătură cu care nu avem probleme. Ne interesează foarte mult debitul Dunării şi nivelul acesteia, pentru că s-ar putea să influenţeze, la un moment dat, Centrala Nucleară de la Cernavodă, dar suntem departe de acest scenariu.

Fenomenul schimbărilor climatice nu ocoleşte România. Dimpotrivă! Spre deosebire de alte state europene, România este lovită mai puternic. Sunt cauze naturale. România este mai afectată, dacă ne referim spre exemplu la deviaţia de temperatură față de temperaturile normale pe care le-am fi avut. Este foarte greu de spus de ce este mai afectată decât centru Europei, spre exemplu. Însă trebuie să avem acces la toate aceste informaţii, trebuie să ştim la ce să ne așteptăm din punct de vedere al precipitațiilor, secetei, temperaturilor şi să fim pregătiţi", a spus Mircea Fechet, la DCNews TV.

"Avem un grad de umplere de aproximativ 73%"

De asemenea, acesta a vorbit și despre situația celor 37 de râuri care sunt în atenţia specialiştilor care spun că, dacă nu va ploua, şi ele ar putea seca. Acesta a precizat și care ar fi pragul de alertă.

"Indicatorul care ne alertează este legat de rezervele de apă. Acum, dacă seacă un râu sau un pârâu, într-adevăr, poate fi un impact de mediu în ceea ce priveşte biodiversitatea acolo, însă ne interesează foarte mult rezervele de apă ale României. În cele 39 de acumulări hidrotehnice pe care le monitorizăm zilnic şi le administrăm împreună cu cei de la Hidroelectrica, avem un grad de umplere, astăzi, de aproximativ 73%, respectiv, peste 3 miliarde de metri cubi de apă la dispoziţie. Tendinţa este una de scădere, însă, după estimările colegilor mei de la ANM şi de la Apele Române, ne aşteptăm ca, începând cu data de 15 septembrie, aceasta situație să se îmbunătăţească, să avem precipitații care să readucă aceste rezerve de apă la cotele pe care ni le dorim cu toţii. Estul României este într-o situaţie mai puţin fericită. Pe bazinul hidrografic Prut-Bârlad, procentul de înmagazinare a acumulărilor hidro este de 50%", a spus ministrul Mediului.

Când s-ar putea da alerta la Centrala Nucleară de la Cernavodă, dacă Dunărea continuă să scadă

"Dunărea este scăzută, debitul este de 2.300 de metri cubi pe secundă. Aşteptăm un minim, în aproximativ o săptămână. Ei fac nişte estimări pe şapte zile şi tendința este una de scădere a debitului Dunării şi, în consecinţă, şi de scădere a nivelului. Însă suntem foarte departe de treapta întâi de restricții, treapta de alertă în ceea ce priveşte Centrala Nucleară de la Cernavodă. Mai avem o limită de 48 de cm la acest moment", a precizat Mircea Fechet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News