După ce le-a luat o pătrime din leafă, Boc vrea să le mărească cu 10-15% salariile bugetarilor săraci. Sindicaliştii sunt reticenţi
Într-o discuţie de mai bine de două ore, premierul Emil Boc le-a spus reprezentanţilor principalelor confederaţii sindicale că salariile reduse cu 25 de procente ar putea creşte cu 10- 15% de anul viitor.
Aceştia din urmă nu par foarte încrezători şi susţin că, oricum, dacă o astfel de majorare va fi posibilă, de ea vor beneficia doar salariaţii cei mai săraci din sistemul public. „În ceea ce priveşte posibilităţile de creştere a salariilor anul viitor ele trebuie să se subscrie pe 2 obiective certe: fondul de salarii de 39 miliarde de lei şi numărul de salariaţi de 1.290.000. Pe cale de consecinţă se vor putea face câteva corecţii pentru salariaţii care se află foarte jos pe grila salarială”, a explicat preşedintele BNS, Dumitru Costin. Dintre toţi liderii sindicali el este cel mai pesimist, mărturisind presei că, din punctul său de vedere, abia în 4 ani bugetarii vor reveni la lefurile de dinaintea tăierii cu 25%.
Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, a declarat, la rândul său că li s-a prezentat o posibilă creştere a salariilor cu circa 10 procente. Acesta a precizat că a cerut guvernanţilor ca prioritatea numărul unu să fie domeniile: sănătate, învăţământ, cercetare şi cultură. El a mai spus că luni va avea loc, la Ministerul Muncii, vor continua discuţiile pe legea salarizării unice.
Tot vineri, guvernanţii şi sindicaliştii au discutat şi despre o creştere a salariului minim. În timp ce liderii confederaţiilor au făcut presiuni pentru o majorare de la 600 la 750 lei, propunerea Guvernului a vizat o creştere doar de 40 de lei, respectiv la 640 lei.
Preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a explicat faptul că salariul mediu ar trebui să fie stabilit, conform noii legi speciale de salarizare, la 750 de lei mai ales pentru a elimina munca la negru. „Salariul minim la nivelul economiei naţionale trebuie să ajungă undeva la 750 - 800 de lei pentru a putea combate munca la negru sau munca gri. Am sugerat premierului să se gândească la un salariu minim de 750 de lei, ceea ce ar reconfirma acodul încheiat de guvern şi sindicate în 2008", a spus Hossu. Şi liderul BNS a explicat că păstrarea salariului minim la un nivel scăzut reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii fiscale. „Ni s-a propus un indice de referinţă pentru 2011 în loc de 600 unul de 640. Am spus că menţinerea la nivel scăzut a salariului minim reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii”, a declarat Costin. El a subliniat faptul că circa o treime dintre cei care lucrează legal în România sunt plătiţi la un nivel salarial foarte scăzut, „e un fel de zonă gri, pentru că primesc restul de bani în plic”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
