EXCLUSIV  Durerea în piept apărută în timpul mersului pe jos nu trebuie ignorată. Dr. Rodica Niculescu (SANADOR): Explicații / video

Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/
Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/

Dr. Rodica Niculescu, medic specialist Cardiologie Intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, a fost invitată la DC News și DC Medical unde a vorbit despre ce se poate face pentru ca un pacient cu probleme cardiovasculare să nu ajungă la infarct. 

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume, iar adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea acestora.

În ultimii ani, în țara noastră, tot mai mulți pacienți se prezintă la medic din cauza problemelor cardiovasculare. Dr. Rodica Niculescu a explicat, în exclusivitate pentru DC News și DC Medical, ce poate face un pacient pentru a nu ajunge la epuizarea inimii. 

„Când se poate interveni? Cum se intervine pentru a preveni, pentru a nu ajunge la infarct sau la epuizarea inimii, la insuficiența cordului?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Sunt pacienți care au durere în piept la mersul pe jos, la activități din ce în ce mai puțin importante, cumva se agravează această simptomatologie a durerii precordiale. El ajunge să se adreseze unui cadrul medical care pe baza electrocardiogramei, ecografiei, constată că pacientul intră în sfera cardiologiei intervenționale, în sensul unei evaluări prin coronarografie.

Asta înseamnă că reușim să vedem, cu ajutorul substanței de contrast și cu ajutorul unui aparat, care se numește angiograf, cum arată arterele coronare. Ele sunt desenate cu substanță de contrast și orice stenoză care depășește 50%, în anumite regiuni anatomice, sau peste 70%, în altele, pot fi responsabile de o astfel de suferință.", a spus medicul. 

Sanador

Ce se poate face 

„Ce putem noi să facem? Putem, chiar la acești pacienți care sunt stabili dacă nu fac efort, dar au deja prezente aceste leziuni, să le tratăm prin montarea de stenturi. Stenturile sunt niște dispozitive care reușesc să păstreze deschis vasul respectiv.

Aș putea menționa că în ultimul timp lucrurile sunt simple, dar nu sunt atât de simple pentru că, pe măsură ce au trecut anii, noi vedem din ce în ce mai importantă calcificarea arterelor la pacienții noștri. Este o trăsătură pe care o vedem, în ultimii 5-7 ani, mult mai importantă decât era în anii precedenți.", a spus Dr. Rodica Niculescu.

Ce este stentul

„Dacă ne gândim cum arată arcul de la mina de la pix, cam așa arată ele. Ele sunt strânse pe un balon care se videază astfel încât cu ajutorul unui  dispozitiv care se află în exteriorul pacientului ajungem în arteră, umflăm balonul din exterior cu ajutorul unui manometru, stentul rămâne pe arteră, iar balonul este extras. Se dezumflă și se extrage.”, a spus Dr. Rodica Niculescu. 

Medicul a explicat cum se procedează în cazul în care artera nu este calcificată uniform. Potrivit acesteia, există două tehnici care pot veni în ajutorul pacientului: rotablația și terapia Shockwave. 

„Artera este calcificată. A fi calcificată uniform e o variantă ceva mai bună. Există calcificări sub formă de „pinteni” care se află în artere și din această cauză un stent nu se poate așeza corect. Presupune o atitudine de dilatare cu balon înainte, acest lucru se poate întâmpla cu succes, dar se poate să nu se întâmple cu succes, în sensul că nu obținem o dilatare corespunzătoare. Ulterior, dacă totul e bine, punem un stent.

Dacă nu este bine putem folosi niște dispozitive care ne pot ajuta, așa-numita rotablație. Este vorba de o freză care reușește să spargă acești pinteni. Are undeva la 180 de turații pe minut și care reușește să fragmenteze fin de tot aceste vârfuri de calciu.

Există și o tehnică cu ajutorul unui balon cu ultrasunete, așa numitul Shockwave care reușește să spargă calciul, cu ajutorul radiofrecvenței, și să-l transforme într-o zonă de „nisip” care se va reașeza în vas. Ceea ce spun eu se petrece între două foițe ale vasului, nu este undeva la vedere.

Dacă rotablația este la vedere, chiar în centrul arterei, ceea ce se numește utilizarea balonului Shockwave se realizează prin transformarea în „nisip” între două foițe, cea care este în legătură cu sângele și cea de dedesubt.", a spus Dr. Rodica Niculescu la DC News și DC Medical. 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel