DW: Rezolvarea traseismului politic pune politica românească în dilemă

Traseismul politic se află în topul celor mai detestate moravuri proaste ale politicii românești, a notat, luni, site-ul postului oficial german Deutsche Welle, într-un material dedicat problemelor generate de consfințirea prin lege a sancționării unei astfel de practici.

"Un amendament care îşi propune să elimine traseismul politic a fost respins în Comisia de revizuire a Constituţiei, cu ajutorul voturilor PSD şi PDL. Subiectul este mai complicat decât pare", notează DW, precizând că, deși, "după alegerile din toamna anului 2004, guvernul alianţei DA a limitat într-adevăr migraţia politică, în ce-i priveşte pe primari şi pe consilierii locali, modificând statutul aleşilor locali", același guvern "nu a putut face nimic împotriva migraţiei parlamentare", din cauza art. 69, potrivit căruia ”Orice mandat imperativ este nul”.

După ce explică faptul că mandatul imperativ a fost interzis în Franţa, în Constituţia Republicii a V-a, după care de altfel România s-a şi inspirat, DW precizează că "interzicerea „mandatului imperativ” nu avea nicio legătură cu ceea ce numim astăzi migraţie politică. Cu toate acestea, interdicţia de mai sus poate fi extinsă şi asupra ”traseismului”. Problema din punct de vedere constituţional este că nu poţi face întodeauna diferenţa, în mod obiectiv, între deputatul care îşi părăseşte grupul ca să-şi urmeze un strict interes personal şi deputatul care se desparte de colegii săi sau care îşi contrazice alegătorii din motive de libertate de gândire şi acţiune politică. Or, a-l lega pe deputat de grup ar echivala, teoretic, cu mandatul imperativ, acela care ar fi fost primit de la alegători în ziua scrutinului", notează jurnalistul de la DW, Horațiu Pepine, cel care semnează articolul.

Potrivit DW, "acest principiu care apără nu doar libertatea de gândire, dar şi condiţiile unei vieţi parlamentare raţionale, a devenit în România recentă pavăza unor traseişti oarecare", ceea ce explică de ce a crescut numărul propunerilor pentru a stopa acest fenomen, "mai ales după reconstruirea majorităţii politice în jurul preşedintelui reales în 2009".

Amintind că, săptămâna trecută, amendamentul PNL care ar fi interzis migrația politică, a fost respins cu concursul reprezentanţilor PSD şi PDL din Comisia de revizuire a Constituției, iar premierul Ponta a anunțat că va insista pentru reluarea votului în această problemă, DW notează că "nu există nicio garanţie că acest lucru va duce la rezultatul dorit. Frustrarea este firească şi dezbaterea nu se va opri aici, căci viaţa politică românească nu cunoaşte oameni care şi-au asumat eroic vreo opinie, dar a cunoscut în schimb prea mulţi oameni care nu şi-au asumat nicio opinie şi care au trecut de la un partid la altul fără scrupule. De aceea, politica românească se află într-o dilemă: asumă principiile clasice ale democraţiei reprezentative, îngăduind ca ele să fie utilizate cu rea credinţă sau, dimpotrivă, renunţă la aceste rigori, impunând o disciplină necesară, cu riscul unor posibile nedreptăţi ?", conchide Detsche Welle.

USL agreează consfințirea sancționării traseismului politic în Constituție 

Deși, săptămâna trecută, Comisia de revizuire a Constituției a respins propunerea liberalilor, potrivit căreia un senator sau un deputat își pierde mandatul "la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică, un alt amendament al PNL a fost inclus în noua Lege fundamnetală, cel care prevede că "pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi", ceea ce ar restrânge libertatea de mișcare a traseiștilor politici.

Referitor la același subiect, astăzi, liderii PNL și PSD, Crin Antonescu, respectiv Victor Ponta, au afirmat că USL a agreat ca principiul potrivit căruia parlamentarul care îşi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid să-şi piardă mandatul să fie trecut în noua Constituţie, astfel încât acesta să fie valabil indiferent de sistemul electoral adoptat.

"Formula asupra căreia eventual vom reveni printr-un vot nu e tocmai, din acest motiv, cea care prevedea un referendum sau un re-call, ci va fi aceea a unei măsuri prohibitive, în sensul pierderii automate a mandatului în momentul în care un parlamentar intrat pe listele sau sub sigla unui partid, indiferent de sistemul electoral, părăseşte acel partid", a declarat Crin Antonescu, întrebat cum se va reglementa pierderea mandatului unui parlamentar care migrează, dacă se merge pe sistem electoral de listă, care nu instituie posibilitatea organizării unui referendum la nivel local.

"Va fi ca la primari. Nu vom acoperi situaţia pe care am avut-o cu unii primari care rămân în partid şi fac opoziţie internă. Dacă găsim în cursul acestei săptămâni o soluţie şi pentru această ultimă parte, ar fi excelent. Deocamdată, însă, votăm - şi e foarte bine să avem în Constituţie - principiul că parlamentarul care-şi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid îşi pierde mandatul", a declarat premierul Ponta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News