Deutsche Welle, analizând ultimul sondaj realizat de Avangarde , apreciază că președintele Traian Băsescu "se face indiscutabil vinovat de ruperea dreptei în bucăţi", iar rolul PMP rămâne "îndoielnic".
Potrivit Barometrului Avangarde pentru luna august, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, românii ar vota astfel:
Alianța PSD-UNPR-PC - 44%
Alianța Creștin Liberală - 32%
PMP - 6%
UDMR - 5%
Pornind de la aceste rezultate, Deutsche Welle susține că "se confirmă pentru prima dată într-un mod convingător că decizia PNL şi PDL de a se asocia a fost una bună", întrucât, comparativ cu rezultatele de la alegerile europarlamentare, nu doar PSD a crescut, ci și Alianţa Creştin Liberală a înregistrat avans evident față de suma celor două partide componente.
"În această nouă configuraţie, noua alianţă poate năzui în mod realist să câştige alegerile din 2016 sau, cel puţin, să poată deveni baza unei noi majorităţi. PSD este plafonat şi nu mai are resurse de creştere, singura sa speranţă de a rămâne la guvernare fiind încurajarea sciziunilor în partea dreaptă şi păstrarea unor bune relaţii cu UDMR", notează DW.
Continuând analiza, jurnalistul DW susține că o variantă pentru PSD ar fi și partidul nou creat de Călin Popescu Tăriceanu, PLR, dar dacă formațiunea "se va dovedi o amăgire, în ciuda acestor subvenţii de imagine, PSD se va găsi în 2016 în dificultate, mai ales dacă economia va evolua prost. Un contex european dificil şi un an agricol nefericit ar fi suficiente pentru ca, în 2016, Opoziţia să obţină uşor un avans".
PMP, rol îndoielnic pe scena politică
Potrivit DW, acest calcul este însă subminat de prezenţa PMP, care, contrar așteptărilor, doar a contribuit la divizarea dreptei politice riscantă. PMP, conform sondajului Avanagarde, și-a păstrat procentele de la alegerile pentru PE, iar "concluzia este că preşedintele Traian Băsescu se face indiscutabil vinovat de ruperea dreptei în bucăţi. Şi către stânga s-a produs o deviere după denunţarea USL (Tăriceanu), dar ea a rămas mai mult una de imagine, pe când preşedintele a înfiinţat un partid nou, ce pare să obţină în mod constant mai mult de 5%.
Evoluţiile recente au arătat că scopurile preşedintelui par mai puţin nobile decât presupuneau, încă nu demult, adepţii săi fideli, ceea ce ridică noi semne de întrebare în ce priveşte legitimitatea partidului său. Dacă PMP ar fi avut o identitate puternică, cu afirmaţii clare, am fi putut accepta că noua grupare încearcă să contribuie la cristalizarea doctrinară a vieţii politice româneşti, dar, câtă vreme se scaldă în aceleaşi susţineri lipsite de contur, rolul său rămâne îndoielnic', conchide Deutsche Welle.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu