În ciuda sancţiunilor din partea SUA şi a UE, economia Rusiei pare că rezistă. Un profesor de economie atrage, însă, atenţia, că lucrurile nu stau chiar aşa şi demontează miturile create în jurul "gigantului rus".
La cinci luni de la startul invaziei din Ucraina, mulţi legiuitori vestici încă nu înţeleg ce impact a avut "operaţiunea specială" asupra economiei ruseşti, atât intern cât şi extern.
Deşi mulţi au spus că au fost lipsite de eficienţă, sancţiunile internaţionale şi retragerea multor afaceri de pe teritoriul rusesc au avut un efect devastator asupra economiei Rusiei, indică Jeffrey Sonnenfeld, profesor de practică managerială şi decan la Şcoala de Management a universităţii Yale, într-un editorial pentru Foreign Policy.
"Din moment ce Kremlinul nu mai oferă cifre la zi şi restrânge disponibilitatea datelor economice, utile pentru concluzii, mulţi economişti au tras concluzia iraţională că totul e ca în primele zile, când încă nu se vedeau efectele sancţiunilor. Oricum, şi acele statistici erau dubioase. Echipa noastră de experţi arată, însă, că retragerea companiilor din Rusia şi sancţiunile contribuie la prăbuşirea economiei Rusiei, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Putem, astfel, să spulberăm mai multe mituri privind rezistenţa economiei ruseşti", a mai punctat el.
Gazul natural nu este un produs mobil de export pentru Rusia. Mai puţin de 10% din capacitatea de gaze a Rusiei constă în gaze naturale lichefiate, astfel că exportarea gazului depinde de conducte. Iar cele mai multe conducte pleacă din Rusia spre Europa şi nu pot fi conectate spre partea asiatică. E adevărat că 16,5 miliarde de metri cubi de gaz sunt exportaţi anual spre China, dar reprezintă mai puţin de 10% din cantitatea anuală exportată spre Europa.
Concret, Rusia are nevoie de pieţele globale mai mult decât lumea are nevoie de gazele ruseşti.
Exporturile de petrol rusesc reflectează acum diminuarea economiei ruseşti şi tensiunile geopolitice. China şi India, cu avantajul că Rusia nu poate vinde în altă parte, forţează o reducere de aproximativ 35 dolari pe baril la achiziţia de petrol rusesc. Ar fi cea mai mare reducere din istorie.
Nu mai există, astfel, nicio îndoială că Rusia începe să îşi piardă din statutul de superputere în domeniul energetic, cu deteriorări ireversibile în poziţionarea strategică economică.
CITEŞTE ŞI Rusia ne amenință că se sinucide: Acum o dă la întors cu petrolul
Importurile joacă un rol important în economia internă a Rusiei, fiind de aproape 20% din PIB. În ciuda atitudinii autosuficiente a lui Putin, ţara are în continuare nevoie de tehnologie de la partenerii ezitanţi. Astfel, în ultimele cinci luni, importurile ruseşti au scăzut cu 50%, o pierdere majoră.
Nici China nu a intrat pe piaţa rusească aşa cum se temeau mulţi analişti externi. Din contră, exporturile chinezeşti au scăzut şi ele cu mai mult de 50% în primele 4 luni ale anului. Şi, având în vedere că China exportă în SUA de şapte ori mai mult decât în Rusia, se pare că până şi companiile chinezeşti sunt mai îngrijorate de posibilele sancţiuni americane decât de pierderea poziţiilor marginale în piaţa rusească. Încă un semn că Rusia are o mână economică slabă în piaţa globală.
De fapt, Rusia ar putea avea un deficit bugetar de 2% din PIB anul acesta, conform ministerului de Finanţe de la Moscova. Este printre puţinele dăţi în care economia Rusiei înregistrează un deficit, în ciuda preţurilor mari la energie. Totul este cauzat de cheltuielile mari ale lui Putin, intervenţiilor fiscale şi cheltuielilor pe achiziţii militare.
Din cele 600 miliarde de dolari puse în rezerve internaţionale, aproximativ 300 miliarde sunt îngheţate şi nu pot fi accesate. Ba chiar au existat apeluri ca aceşti bani să fie folosiţi pentru reconstrucţia Ucrainei.
Restul rezervelor de bani din străinătate ale lui Putin au scăzut şi ele alarmant, cu aproximativ 75 miliarde de dolari de la începutul războiului.
Aprecierea rublei, unul dintre punctele preferate ale propagandei ruseşti, reprezintă doar o reflectare artificială a controlului draconic asupra capitalului. Din cauza restricţiilor, este imposibil pentru ruşi să cumpere dolari în mod legal sau să acceseze sume mari în dolari din depozitele lor.
Şi rata de schimb oficială este înşelătoare, arată profesorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu