Tinerii care au nenorocul să se nască într-o zonă izolată, săracă sau departe de orice centru urban pleacă din start cu mai puţine şanse în viaţă, a afirmat vineri economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, comentând concluziile unui raport privind starea învăţământului preuniversitar, realizat de Societatea Academică din România.
"Cea mai importantă concluzie a studiului mi s-a părut aceea că localizarea elevilor în zone defavorizate este principalul predictor al performanţei şcolare şi al ratei abandonului şcolar. Cu alte cuvinte, dacă ai nenorocul să te naşti într-o zonă izolată sau săracă sau departe de orice centru urban, şansele tale în viaţă sunt reduse din start. Şi aici vorbim de un principiu constituţional, egalitatea de şanse, care merge dincolo de sfera economică şi merge în sfera socială, în zona politică şi aşa mai departe", a afirmat Valentin Lazea.
Economistul-şef al BNR a susţinut principiul ca societatea să nu lase pe niciunul din tinerii elevi să rămână în urmă.
"Dânşii vin şi cu câteva recomandări pentru a rezolva această problemă, a inegalităţii de şanse, spunând că actualul algoritm de distribuire a banilor de la centru, în funcţie de numărul elevilor, nu este suficient, ci că, din contră, ar trebui ca aceia din zonele defavorizate să primească mai mulţi bani, tocmai pentru a îi încuraja să îşi continue studiile şi pentru a descuraja abandonul şcolar. (...) Cum bine zic colegii noştri, să nu lăsăm pe nimeni în urmă dintre tinerii elevi", a cerut Valentin Lazea.
Acesta consideră că educaţia are legătură cu toţi cei trei factori care influenţează Produsul Intern Brut - capitalul, forţa de muncă şi productivitatea.
"BNR este profund implicată în problemele societăţii româneşti, educaţia fiind fără doar şi poate una din cele mai importante probleme. Preocuparea noastră, a Băncii Naţionale, pentru problematica educaţiei, este strâns legată de efectele economice ale educaţiei. După cum ştim, creşterea Produsului Intern Brut implică trei factori: factorul capital, factorul forţă de muncă şi factorul productivitate. Educaţia este un ingredient esenţial pentru fiecare din aceşti trei factori şi nu putem concepe o societate cu o creştere rapidă a PIB dacă nu avem o îmbunătăţire corespunzătoare a educaţiei", a apreciat Valentin Lazea.
Reprezentantul Băncii Naţionale a amintit că BNR este implicată inclusiv în redactarea manualelor de Educaţie Financiară pentru cursurile şcolare.
"De altfel, BNR a acţionat pe domeniul său specific de competenţă în ceea ce priveşte educaţia - adică în educaţia financiar-bancară şi voi enumera câteva domenii în acest sens - vorbim de programul Academica, desfăşurat cu cadrele didactice universitare, vorbim de programul Ziua Porţilor Deschise al BNR, desfăşurat cu studenţi şi elevi de liceu, vorbim nu în ultimul rând de manualele de Educaţie Financiară pentru opţionalul de clasele a III-a şi a IV-a, care acum s-a extins, am văzut, şi la educaţia de şcoala primară", a completat Valentin Lazea.
Acesta a amintit că, în prezent, în România unul din cinci tineri cu vârsta între 20 şi 34 de ani nu este nici angajat şi nici nu urmează vreo formă de instruire profesională.
"Vorbind concret despre rolul educaţiei în dezvoltarea economică, mă voi referi la nişte informaţii recent apărute de la Institutul Naţional de Statistică, care ne arată că în grupa de vârstă 20 - 34 de ani, circa 20 la sută din tinerii în acest interval de vârstă, deci o cincime din ei, sau 730.000, nu sunt nici angajaţi, şi nici cuprinşi în vreo formă de învăţământ - aşa numitul NEET, ce situează România pe un nedemn de invidiat loc 4 în Europa, vorbesc în sens negativ de loc 4 cu aceşti 20% tineri neangajaţi şi necuprinşi într-o formă de învăţământ, şi care reprezintă de bună-seamă un potenţial irosit sau sub-utilizat de către economie. Gândiţi-vă cât ar putea să beneficieze economia şi Produsul Intern Brut dacă aceşti 730.000 de tineri ar fi în câmpul muncii", a afirmat economistul-şef al BNR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu