Analistul economic Adrian Mitroi a oferit o serie de sfaturi de administrare a finanțelor personale, în timp de criză, în exclusivitate pentru cititorii DC News.
„Prima mea recomandare este ca românii să nu facă pariuri pe condiții macroeconomice, care sunt perdante absolut întotdeauna. Recomandarea mea este să pleci de la ce ai nevoie să faci cu banii, nu să te raportezi la randament. Dacă trebuie bani pentru un avans de casă, de exemplu, și cumperi în mod sacadat, temporizat, euro, ca să îți faci cei 10.000 de euro de avans, atunci e în regulă. Dacă planifici o excursie, undeva unde îți vor trebui dolari, să zicem că e în regulă. Dar nu aș sugera mutări semnificative de pe o monedă pe alta.
Teoria finanțelor personale la care ținem foarte mult este managementul finanțelor personale, nu al randamentului finanțelor. Deci sfatul meu este să îți plătești datoriile, poate mai scumpe decât randamentul depozitelor. Asta ar putea fi o soluție din care să faci foarte mulți bani - să îți plătești datoriile, taxele, să fii mai eficient energetic.
A doua recomandare este că nu aș sugera vânzarea, pentru cei cu investiții bursiere sau imobiliare. Chiar dacă sunt scăzute în valoare, au modele bune de business, de afaceri. Nu aș recomanda nicio vânzare intempestivă”, a declarat analistul economic Adrian Mitroi.
Întrebat dacă sunt șanse să ajungem la inflația din anii 1990, profesorul Adrian Mitroi a răspuns:
„Nu, eu cred că inflația marginală va fi în scădere, noi tindem deja să atingem maximul. Unele țări din Uniunea Europeană sau din NATO, precum Letonia, Estonia, Lituania au niște zone de inflație de 20%, Turcia are o inflație de 70%, ceea ce este exorbitant. În cazul nostru, nu cred că vom trece de 15%. Cred că este o vară bună agricolă. Chiar dacă vara este secetoasă, există și un proces dezinflaționist adus de produsele agricole. Totodată, cred că toate măsurile acestea luate în grabă cu gazul, cu economisirile, vor fi și ele eficiente și ne vor estompa creșterile exorbitante de energie, gaz și curent.
Asta nu înseamnă că vom ocoli o perioadă lungă de inflație cu două cifre. Vom tot avea inflație cu două cifre, dar nu vom ajunge la nivelul din 1990. Nefăcând nicio considerație despre variabila cea mai critică, care este invadarea Ucrainei - elementul care stă la baza răspunsului - eu cred că vorbim despre o perioadă semnificativă în care vom avea inflație cu scădere economică, în următoarele semestre, nu știu dacă substanțială, dar, în orice caz, cu recesiune. Deci vom avea două semestre cu inflație și creștere economică modestă (n.r. anul acesta), apoi vom avea inflație cu recesiune anul viitor, ca abia în a doua parte a anului (n.r. viitor), în ton cu predicția Băncii Centrale Europene, să vedem inflația apropiindu-se iarăși de 10%, la pachet cu o creștere economică destul de modestă.”, a mai relatat economistul.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în mai bine de 11 ani, încercând să controleze inflația în creștere din zona euro. Analistul economic Adrian Mitroi a oferit o analiză a măsurii, în exclusivitate pentru DC News.
„Ca o regulă generală, bancherii centrali pană mai alaltăieri foloseau limbaj persuasiv de transmitere a mesajului și era nevoie de descifrare. Acum mișcările sunt aproape certe, toată lumea le știe exact. În general băncile au surprins prin mișcări mai mari decât se aștepta piața, asta a făcut și Banca Centrală Europeană. Cea mai importantă mișcare este aceea că a ajuns la 0 capacitatea de depozit, pentru că sunt 11 ani de când economiile în euro au fost pulverizate de dobânzile negative. A fost o măsură care a părut bună în post-criză, dar care se dovedește, în perspectivă, o măsură care a făcut mult rău economiei.
Băncile centrale sunt toate în competiție acum și se întrec în dobânzi. Eu nu cred că este măsura cea mai bună acum pentru că economia este una inflaționistă, dar fără creștere economică. Doar în partea a doua a anului viitor văd o scădere a inflației, până atunci văd o continuare, iar apoi o scădere economică. O să intrăm în recesiune tehnică, dar nu e un capăt de lume. BNR o să crească, la rândul ei, dobânda și ne va prinde iarna cu dobânzi foarte mari. Dobânzile mari pe dolar sunt cel mai mare pericol, mai ales pentru economiile emergente. S-a scumpit atât creditul, cât și valoarea dolarului, ceea ce este un cocktail foarte toxic. În general, trebuie să fim mai precauți.
Am intrat deja într-o zonă în care achiziția de mărfuri pentru europeni, într-un euro depreciat, este și ea mai scumpă. Economiile europene nu mai exportă așa cum eram obișnuiți. Economia germană, după cum vedeți, merge pe cărbune, mai nou, nu mai merge electric.”, a declarat analistul economic Adrian Mitroi, pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu