Edison, secretul aparatului de comunicare cu cei decedați

"Lucrez de ceva timp în a construi un aparat pentru a vedea dacă e posibil de a comunica cu personalităţile care au părăsit această lume", acestea au fost cuvintele lui Edison dintr-un interviu acordat în octombrie 1920, lui "The American Magazine".

Secretul proiectului sau spiritist a fost păstrat extrem de bine, iar după ce a murit, în 1931, aproape toţi cei care l-au cunoscut au crezut că această ultimă invenţie nu a fost terminată niciodată. Dar un mic cerc de inventatori şi parapsihologi au aflat că lucrurile stau altfel. Prototipul fusese finalizat, apoi a fost cumpărat de un bogătaş excentric, amator de curiozităţi şi invenţii bizare, potrivit efemeride.ro.

Bineînțeles că acestea sunt doar speculații, pentru că această mașinărie fantomă nu a fost văzută niciodată. Cu toate acestea, există și în ziua de astăzi ideea cum că Edison ar fi finalizat această invenție și chiar ar fi comunicat cu morții sau mai bine zis i-ar fi ascultat.

Iniţial, cumpărătorul a crezut că are în faţa unul din primele modele de gramofon şi l-a pus deoparte. După câţiva ani, el a încercat să pornească „gramofonul" – fără ac sau cilindru rotitor – şi a încremenit auzindu-l pe Edison vorbindu-i pe nume. Vocea spiritului inventatorului a fost rapid acoperită de cele ale altor spirite. Colecţionarul a vândut aparatul unei persoane a cărei identitate nu a vrut să o cunoască.

Morții  pot interacționa cu realitatea celor vii

Ani buni mai târziu, Friedrich Jurgenson, un documentarist suedez pasionat de fenomenul vocii electrice sau EVP, a înaintat cercetările făcute de Edison. A ajuns la concluzia că cei morți pot interacționa cu realitatea celor vii, înregistrând accidental vocile celor morți pe o bandă magnetică.

Vocile electrice vibrează, de obicei, la frecvenţe înalte. Ritmul frazelor acestor voci este, de asemenea, neobişnuit şi supranatural, iar tempo-ul vorbirii este în general mai rapid decât în mod normal. O altă caracteristică tipică este monotonia. Cea mai intriganta parte a fenomenului este aceea că o persoană care are parte de EVP recunoaşte fără echivoc vocile rudelor sale decedate, mai ales în cazul unei înregistrări de calitate înaltă.

Atunci când se ascultă pentru prima oară înregistrarea, ar trebui observate momentele sunetelor neobişnuite. A doua oară, aceste momente să fie studiate cu atenţie. Apoi ascultate iar, cu atenţie marită asupra celor mai „suspecte" pasaje. Subiectul va observa un lucru bizar. Cu cât ascultă mai mult înregistrarea, cu atât momentele suspecte se vor auzi mai clar, ca şi când s-ar dezvolta. În mod normal, asemenea experimente presupun prezenta de spirit şi curaj.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News