Eduard Hellvig, semnal pentru CCR: SRI are dificultăți în lupta cu terorismul

Întrebat, într-un interviu acordat pentru Agerpres, ce și-a propus să realizeze în cursul mandatului în fruntea SRI, Eduard Hellvig a răspuns:

”Eu consider esențială consolidarea performanței la nivelul Serviciului și a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice și să fie perceput ca o instituție racordată provocărilor prezentului. Mă refer, în principal, la neutralitatea politică, discreția și eficiența instituțională. În ceea ce privește dimensiunea publică, aș vrea să precizez că voi avea în vedere o cooperare mai strânsă cu societatea civilă și cu mediul academic. (...) Totodată, cred că nevoia de informare a cetățenilor ne obligă la un maximum de transparență, în legătură cu rolul și activitatea SRI, desigur, în limitele permise de specificul activității unui serviciu de informații. Nu în ultimul rând, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că performanța SRI trebuie susținută de o necesară evoluție normativă. În condițiile în care legislația în domeniul securității naționale datează de la începutul anilor '90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curții Constituționale și pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice și la nivel inter-instituțional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluție, care să permită SRI să-și îndeplinească misiunea și care, totodată, să respecte dreptul cetățenilor la viață privată”.

Vezi și: Iohannis, primul mesaj după ce Hellvig a ajuns în fruntea SRI

”Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), coordonat de SRI, a demarat, la propunerea președintelui Iohannis, un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informațional și al securității informatice — legile așa-zise Big Brother, declarate neconstituționale de CCR. Ați dat un orizont de adoptare de 3-6 luni. Este un interval de timp plauzibil?”, a mai fost întrebat Eduard Hellvig.

”Plec de la premisa că deciziile Curții Constituționale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar și urgent de adaptare a legislației specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de inițiativă legislativă, așa că nu își poate asuma substituirea, pe fond, a competențelor de legiferare ale altor autorități. Însă instituția noastră este parte în procesele de consultare și avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea națională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale.

Deocamdată, vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranța națională. Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv amenințări de natură teroristă”, a răspuns directorul SRI.

Citește și: Ce spune Hellvig despre colaborarea SRI cu DIICOT și DNA

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News