Edward Mordrake (sau „Mordake”, cum a fost numit inițial) era un nobil englez tânăr, inteligent și arătos, care avea parte de tot ceea ce putea cere de la viață. Însă pe lângă fața sa normală și atrăgătoare, Mordrake suferea de o desfigurare groaznică.
Povestea lui Edward Mordrake a apărut în Boston Sunday Post pe 8 decembrie 1895 semnată de poetul și scriitorul american Charles Lotin Hildreth. Articolul era intitulat ”Minunile științei moderne” și a enumerat o serie de nașteri monstruoase.
Legenda, care tratează cazul lui Edward Mordrake, spune povestea unui băiat care s-a sinucis la vârsta de 23 de ani. Un trup nevoit să găzduiască nu doar două fețe, ci și două suflete distincte și separate, dacă ne gândim că unul dintre cei doi avea tendința să-i șoptească celuilalt lucruri groaznice.
În special noaptea.
Acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a vă face o idee mai bună despre povestea adevărată, fie și doar pentru că până în prezent nu există dovezi științifice asupra cazurilor de acest tip.
Edward Mordrake, s-a născut cu o malformaţie extrem de rară: avea încă o faţă pe spatele capului. Doar 10 oameni în istorie sunt cunoscuţi cu acest “defect”, potrivit ciao.ro.
Medicii acelor vremuri nu aveau habar cum de s-a putut întâmpla acest lucru, considerându-l posedat. Abia în medicina modernă s-a aflat ca, de fapt, această malformaţie provine dintr-o mutaţie rară a genei, care produce gemeni siamezi.
Edward i-a implorat pe medici să îi scoată “faţa diabolică” de pe spatele capului. Acesta se plângea că aceasta îi şopteşte lucruri teribile noaptea, deşi în mod normal această faţă nu putea vorbi şi nici mânca.
În cele din urmă, englezul a fost găsit mort la 23 de ani, varianta oficială fiind sinuciderea.
”Unul din cele mai ciudate cazuri privind deformitațiile umane este cel al lui Edward Mordrake, despre care se spune că ar fi fost moștenitorul uneia dintre cele mai nobile familii din Anglia.
Nu și-a adjudecat niciodată titlul căci s-a sinucis la douzeci și trei ani. Trăia în izolare completă, refuzând până și vizitele familiei.
Mordrake era un tânăr educat și un muzician talentat. Era remarcat pentru silueta grațioasă și pentru chipul său – să îi spunem față sa naturală – de o frumusețe deosebită.
Acest chip “ocupa doar o porțiune mică a capului și manifesta câteva semne de inteligență, malițioasă ce-i drept”. Chipul zâmbea și se bucura atunci când Mordrake plângea și se tânguia.
Ochii săi erau capabili să urmărească interlocutorul iar buzele murmurau fără încetare. Nu se auzea vreo voce dar Mordrake se plângea că noaptea nu se putea odihni din cauza șoaptelor pline de ură ale geamănului sau malefic. Mordrake spunea despre geamănul său că “nu doarme niciodată și îmi vorbește încontinuu asemenea blestemății cum numai în iad s-ar auzi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu