EXCLUSIV Efectele fenomenului Greta. Care este influența sa asupra românilor
Londra, Paris, New York: nu sunt doar capitale ale modei (că tot au avut loc prezentări ale noilor colecții toamnă/iarnă la Paris), ci reprezintă tot atâtea scene pe care Greta Thunberg a urcat să își susțină cauza: diminuarea efectelor și stoparea schimbărilor climatice, prin implicarea unei generații de tineri care vor să aibă un impact asupra lumii, căreia Greta îi cere să fie creativă.
Cum a ajuns Greta să fie liderul informal al unei comunități mondiale formate din milioane de oameni? Ce i-a convins pe liderii mondiali să facă din Adunarea ONU o tribună de la care Greta să îi acuze de incompetență și nepăsare față de viitorul acestei planete? Care este miza acțiunilor Gretei? Este Greta liderul providențial al unui curent de populism social?
Înainte de a încerca să găsim răspunsuri, se impun câteva precizări: acțiunile Gretei vor fi analizate ca fenomen social, departe de a le contesta sau întări în vreun fel legitimitatea.
Greta este simbolul unei generații care luptă să se regăsească sensul
Greta Thunberg este o adolescentă suedeză de 16 ani care a devenit în doar un an și jumătate imaginea luptei împotriva schimbărilor de mediu. Greta este însă și mai mult decât atât: este simbolul unei întregi generații care caută să își construiască sensul într-o societate deconstructivistă, marcată de absența armoniei. Greta recunoaște că la 11 ani a intrat în depresie din cauza sentimentului de neputință în ceea ce privește capacitatea ei de a salva lumea, conștientizând pericolul în care se află planeta din cauza modificărilor climatice, și simțindu-se dezarmată în fața lipsei de acțiune a adulților în sensul de a stopa aceste tendințe.
Manifestațiile atribuie identități care cresc stima de sine
˝Fenomenul˝ Greta a reușit să scoată în stradă în luna aprilie 1,4 milioane de persoane, iar în 20 septembrie - 4 milioane de oameni din 161 de țări, devenind cea mai mare manifestație privind schimbările climatice, organizată vreodată la nivel mondial. Francezul Bourdieu ar spune că aceste manifestații sunt rituri de instituire care fac parte din magia socială, prin care actorii sociali primesc noi identități care modelează comportamentul – atât al persoanei instituite, care se va comporta demn de noua învestitură, cât și al celor din jur, transformând deopotrivă imaginea de sine și imaginea în ochii celorlalți. Desigur, noua identitate poate fi și una negativă, și atunci efectele posibile sunt fie confirmarea fie decăderea publică. Avându-i în spate pe cei 4 milioane de susținători declarați, la scurt timp după ultimele manifestații Greta a mers încrezătoare în fața liderilor mondiali și i-a acuzat de îndrăzneala de a nu le păsa de ea și de toți ceilalți cu care se aseamănă.
Rețelele sociale online tribalizează societatea, dezvoltă sentimentul apartenenței și răspund nevoii de feedback social
Rețelele sociale online au un rol crucial în formarea acestor noi identități. Probabil nu am fi aflat astăzi despre Greta dacă nu ar fi fost Tweeter, Facebook și Instagram. În aprilie anul trecut, Greta a început să posteze online câte o poză din fiecare zi în care protesta singură în fața Parlamentului Suediei, iar de la câteva sute de like-uri a ajuns la milioane de followeri care ies în stradă la îndemnul ei. Lucrurile se leagă, dacă avem în vedere că utilizarea rețelelor sociale online vine din nevoia de relaționare și de feedback social, pe care antropologii o recunosc chiar și la triburile primitive. Asistăm de altfel la tribalizarea societății în ansamblu, fie că vorbim de triburi politice, economice sau sociale, ceea ce înseamnă că se formează meta-comunități puternice, care induc membrilor un sentiment coagulant al apartenenței, dar care în același timp accentuează diferențele și polaritățile, astfel că ideea de ˝noi˝ versus ˝ceilalți˝ nu a fost nicicând mai plină de sens. Se justifică astfel discursul urii și agresivitatea comportamentului de apărare a celor pe care îi considerăm că sunt ˝de-ai noștri˝. Iată o grilă validă de interpretare a discursului Gretei de săptămâna trecută de la New York, din plenul Adunării ONU, un discurs emoțional, plin de ură, în care Greta își atribuie rolul de voce a tuturor celor care decid să se implice și să le ceară guvernanților să acționeze în direcția salvării planetei de la autodistrugere. Ura însăși are efect de coeziune socială: intenționat sau nu, Greta și-a fidelizat/conservat susținătorii. În acest moment, poziția socială a Gretei este securizată.
Liderii politici acceptă benevol flagelarea publică din partea activiștilor pentru a ține mai bine situația sub control
Apare o altă întrebare legitimă, în contextul în care nu este pentru prima dată când liderii politici și oamenii de afaceri se confruntă cu acțiuni agresive ale activiștilor. De exemplu, Greenpeace există ˝dintotdeauna˝ am putea spune, și cu toate acestea, este printre singurele dăți când elitele care dețin puterea formală acordă atâta atenție unui activist. De ce oamenii politici de la nivel mondial o invită pe Greta la conferințe și întâlniri? Am fi tentați să credem că marii lideri ai lumii s-ar simți amenințați de forța acestei mișcări și se tem de schimbarea status-quo-ului și că lucrurile ar putea scăpa de sub control. Dar mai mult decât atât, cred că este vorba tocmai de ținerea situației sub control, căci cum altfel poți lupta mai bine împotriva dușmanului dacă nu ținându-l aproape ca să îi poți afla mai repede slăbiciunile.
Greta și populismul social
Fenomenul Greta ia amploare pe fondul predispoziției generalizate a societății spre populism, care nu se manifestă strict doar în politică. Argumentele în sprijinul acestei ipoteze sunt multiple. Liderul providențial capabil de autosacrificiu pentru binele suprem al celorlalți este promotorul populismului. Greta are caracteristicile unui astfel de lider: a fost deja asemănată cu Mesia; își sacrifică timpul dedicat dezvoltării personale prin educația formală pentru a salva planeta: Greta încurajează tinerii să lipsească vinerea de la școală și să protesteze împotriva guvernelor care nu acționează suficient în direcția reducerii schimbărilor climatice. În discursul de la New York, spune că ar fi trebuit să fie la școală, dar din cauza lor, a politicienilor care doar înșiră cuvinte goale (˝empty words˝), trebuie să fie prezentă acolo. În primăvară le spunea parlamentarilor englezi că mulți dintre ei par îngrijorați că ea și ceilalți care o urmează pierd informații prețioase de la școală, dar îi asigură că ea și ceilalți vor merge înapoi la școală atunci când ei, politicienii, vor începe să asculte oamenii de știință atunci când vorbesc despre pericolele iminente ale schimbărilor climatice și atunci când ei personal și celorlalți le va fi înapoiat viitorul. ˝Vă cerem prea mult?˝, se întreabă Greta retoric, cu efect dramatic.
Nu este nicio diferență între deresponsabilizarea Gretei în privința situației personale în care se află și deresponsabilizarea populiștilor politici în privința situației economice pe care o blamează, spunând că este cauzată exclusiv de incompetența elitei conducătoare. Clivajele sociale între ˝noi˝ și ˝voi˝ nu au fost nicicând mai adânci. Nici în cazul populismului social și nici în cel al populismului politic nu este vorba despre atitudini tolerante și acțiuni consensuale, ci pur și simplu de înlocuirea prin forță a formelor de putere. Deresponsabilizarea este urmată de direcționarea urii către un dușman comun: elitele care formează status-quo-ul în prezent.
Cât este ˝destul˝?
Ca și în cazul populismului politic, este interesant că și pentru liderii populismului social este suficient să conteste ordinea, fără a fi nevoie să vină cu soluții concrete de schimbare pentru a-și păstra adepții. Nici Greta nu face excepție: îi acuză pe liderii actuali că nu fac ˝destul˝ pentru salvarea generației ei, dar ce înseamnă destul? Pentru că există protocoale internaționale de reducere a efectelor gazelor de seră și de scădere a temperaturii globale, însoțite de planuri de acțiune cu target bine definit în timp, există preocupări transpuse în acțiuni concrete ale edililor marilor orașe de a reduce poluarea, există în rândul populației, după cum vom vedea, un grad ridicat de conștientizare a problemelor generate de schimbările climatice, și cu toate acestea nimic nu este ˝destul˝.
În cazul românilor, conștientizarea problemelor generate de schimbările climatice nu are de-a face cu mișcări de tip Fridays for Future sau Extinction Rebellion
Românii par a fi destul de conștienți de gravitatea situației în care ne aflăm în ceea ce privește situația mediului înconjurător în general (57% spun că nu cred că se exagerează gravitatea încălzirii globale, 95% sunt de acord că ne îndreptăm spre un dezastru de mediu dacă nu ne schimbăm obiceiurile rapid). Mai mult decât atât, nouă din zece români sunt de acord că încălzirea globală cu care ne confruntăm acum este în cea mai mare parte rezultatul activităților umane. Și cu toate acestea, doar 73% spun că personal iau măsuri pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice, doar 6% spun că oamenii sunt principalii contributori la poluare sub 5% consideră că Guvernul ar trebui să ia măsuri pentru educarea populației în scopul reducerii poluării și a încălzirii globale.
În același timp, doar 6% auziseră în luna iulie de mișcarea Fridays for Future (generată de Greta) și doar 3% au auzit de Extinction Rebellion. 7 persoane din 62 au spus că au și participat la acțiuni ale Friday for Future, și doar o persoană din 26 a participat la acțiuni ale mișcării Extinction Rebellion.
Rezultatele aparțin unui studiu IRES dat publicității în luna septembrie a acestui an. Datele au fost culese prin metoda CATI la începutul lunii iulie, pe un eșantion de 1.033 persoane, 18+, reprezentativ la nivel național, cu eroare maximă tolerată de +/- 3%.
Prin urmare, nu se poate stabili premisa unei relații de cauzalitate între gradul mare de conștientizare privind pericolul în care se află planeta din cauza schimbărilor climatice și acțiunile activiștilor ca și Greta.
Ascensiunea Gretei nu i-a determinat pe români să se comporte mai responsabil față de mediu
Un eurobarometru special (EBS 90) aplicat la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că, în ultimele șase luni, românii sunt codașii Europei în ceea ce privește măsurile la nivel personal pe care le-au luat pentru diminuarea schimbărilor climatice (60% dintre europeni au luat măsuri la nivel individual, și doar 29% dintre români).
Argumentele științifice prin care se justifică acțiunile au mai mare putere prin vocea Gretei decât prin vocea celor care le emit inițial
Argumentele care justifică acțiunile agresive ale liderilor populiști par de necontestat: sunt preluate de la instanțe independente, uneori scoase din context, și aruncate în fața elitei conducătoare pentru a o determina să acționeze în scopul dorit de ei, sub amenințarea pierderii puterii. Liderii politici se folosesc de rapoarte ale unor instituții financiare, de exemplu, pentru a deplânge starea deplorabilă a economiei; liderii mișcării promovate de Greta folosesc drept argument concluzii ale cercetărilor oamenilor de știință, care insistă asupra faptului că ne îndreptăm inevitabil spre un dezastru cu efecte ireversibile dacă nu conștientizăm că mai avem extrem de puțin timp la dispoziție pentru a ne salva și să acționăm concret în acest sens. De ce este vocea Gretei mai puternică decât vocea celor care emit argumentat și pe bază de evidențe aceste judecăți de valoare? Poate pentru că Greta are în spate vehiculul social, care le lipsește oamenilor de știință care se izolează voluntar în comunități închise. Greta și cei ca și ea reușesc să creeze iluzia că ei sunt acolo pentru fiecare dintre noi, în timp ce savanții par a face cercetări doar pentru validarea prestigiului personal în interiorul acelor comunități închise, când de fapt situație este, cel mai probabil, fix invers.
Efectul Greta: ascensiune fără precedent a verzilor
Se vorbește deja despre ˝efectul Greta˝: grație acțiunilor ei din ultimul an, care a fost și an electoral atât la nivelul Uniunii Europene ca instituție de sine stătătoare (în luna mai s-au desfășurat alegeri pentru noul Parlament European), cât și la nivelul multor state membre, Greta pare că a fost motivul pentru care a crescut prezența la vot la alegerile europarlamentare în unele state; un sondaj post electoral arată că lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului au fost principalele motive pentru prezența mare la vot în șapte state europene: Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Luxemburg, Austria și Franța. În plus, întâmplător sau nu, schimbările climatice au ajuns pe primele poziții în topul preocupărilor și îngrijorărilor europenilor. Grupul verzilor din Parlamentul European are un număr record de membri în noul legislativ, iar sondajele pre-electorale din Austria arată că procentul verzilor a crescut cu 11% - fix cu cât a crescut în procente și preocuparea austriecilor pentru schimbările de mediu.
Un lucru este cert: de fiecare dată când ne confruntăm cu mișcări de masă, este necesar și util să facem un pas în lateral și să filtrăm realitatea prin propriul ochi critic; altfel, riscăm să fim prinși în realitățile altcuiva fără a mai putea deosebi imaginea de ansamblu.
Post scriptum: Facebook a anunțat că intenționează să ofere utilizatorilor săi o experiență nouă; aceștia urmează să aibă posibilitatea de a crea comunități virtuale, în care să își poată atribui orice identitate doresc. Trăitul în lumi paralele, virtuale, oare nu este la fel de periculos pentru specia noastră ca și schimbările climatice care duc la extincție? Pe când o Greta care să ne salveze de la acest pericol?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
