Sorin Boza, directorul CE Oltenia, a explicat, în exclusivitate pentru DCNEWS, care sunt principalele avantaje şi dezavantaje ale planului "Green Deal", care va fi implementat la nivel european.
"Acest plan, Green Deal, se ridică la un trilion de euro în următorul deceniu. Aici, preşedinta Comisiei Europene a declarat că mecanismul de tranziţie justă va susţine asistarea celor mai afectaţi prin realizarea unor investiţii atractive şi va propune un pachet de sprijin financiar şi practic în valoare de cel puţin 100 de milioane de euro şi că este o promisiune de solidaritate. Suma asta va putea fi alocată în perioada 2021 - 2027. În România, vorbim de 2 astfel de zone, zona Petroşani, zona din jurul actualului Complex Energetic Hunedoara şi zona CE Oltenia. Ar trebui însă ca această perioadă de tranziţie să ia în calcul şi momentul când CE Oltenia nu va mai fi. Pentru aceasta, am pregătit un memorandum împreună cu Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care cuprinde un punct foarte clar, care spune că Ministerul va demara urgent o comisie care va defini acest plan de tranziţie şi care va estima momentul în care cărbunele nu va mai fi folosit în sistemul energetic naţional. Cel mai important, însă, va defini costul tranziţiei, care astăzi nu există pentru zona CE Oltenia. Am înţeles că există nişte estimări doar pentru zona Petroşani.
Fondul de tranziţie justă implementat în cadrul politicii de coeziune bagă 7,5 miliarde de euro din fonduri UE în plus faţă de bugetul propus de Comisie. Este bine că va fi o sumă destul de mare, dar eu spun că principala problemă astăzi este necesitatea ca România să intensifice programul de evaluare a acestei tranziţii. Trebuie definit anul când nu va mai exista cărbunele în energie, pentru că toate ţările au o strategie bine definită din acest punct de vedere. Noi nu!
Strategia energetică, cea care a fost prinsă şi lucrată în Guvernul Dăncilă, a ajuns într-o fază destul de delicată, a trecut de dezbaterea publică, urmând să fie doar aprobată. Dar acum strategia va fi iar modificată şi va apărea programul de decarbonare în această strategie. Noi, în primă fază, estimasem anul 2035 ca primul an în care cărbunele va fi zero în România.", a explicat Sorin Boza.
"Eu aş mai spune doar un singur lucru. Ieri s-a definit sprijinirea unor activităţi, precum investiţiile productive pentru IMM, investiţiile de start-up, sprijinirea creării de noi firme prin incubatoare şi servcii de consultanţă, activităţi de cercetare şi inovare, investiţii în digitalizare, investiţii pentru regenerare şi decontaminare a siturilor, ceea ce e bine pentru momentul în care vom închide carierele, că vom avea bani să le restaurăm. De asemenea, vor fi sprijinite investiţiile pentru îmbunătăţirea economiei circulare, prin prevenirea deşeurilor, eficientizarea şi reutilizarea resurselor, reciclarea deşeurilor. Unele puncte ne-ar putea ajuta pe noi, ca ţară, dar nu văd un mare ajutor.
Există, însă, şi lucruri care nu vor sprijinite. Spre exemplu, nu se va sprijini dezafectarea sau construcţia de centrale nucleare, nu se vor sprijini intreprinderile aflate în dificultate, şi aici vorbim de CE Oltenia, care este afectat de costul ridicat al certificatului de CO2. Am ajuns la o valoarea a certificatului de CO2 de 50 la sută din cifra de afaceri. E păcat că nu vom putea primi bani din aceste fonduri şi din acest mecanism de ajutor de tranziţie justă", a continuat specialistul.
"Va fi de urmărit poziţia altor ţări. Mă uit la Polonia, care produce energie pe bază de cărbune în proporţie de 70 la sută şi care şi-a declarat intenţia de a construi centrale nucleare în viitor, şi-a declarat poziţia oficială de a trece la gaz de la cărbune. Excluderea proiectelor nucleare este o lovitură grea pentru polonezi.
Este urgent să se creeze această comisie naţională care să definească momentul când cărbunele va fi zero şi să estimeze costul de tranziţie, dar şi perioada pentru România.", a conchis Sorin Boza.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News