EXCLUSIV  Efectele pandemiei asupra industriei farmaceutice. Dan Zaharescu (ARPIM): Avem nevoie de entități care să producă substanțe active

”La nivelul Ministerului Sănătății, domnul ministru (n.r. Alexandru Rafila) a apreciat și a arătat interesul pentru crearea de condiții pentru dezvoltarea industriei farmaceutice în România sau crearea unui mediu mai atractiv pentru dezvoltarea acestei industrii, din păcate există o situație aparte în România, acolo unde vorbim de preț minim european care se corelează cu o taxă claw-back de 25% pe cifra de afaceri pe care un producător de medicamente o realizează cu sistemul de asigurări de sănătate și practic, în condițiile actuale, putem spune că România a creat un mediu ostil dezvoltării”, a spus Dan Zaharescu.

La rândul său, Val Vâlcu a subliniat că această situație este similară cu cea în care ”ai cere unuia să producă Cola în deșert exact de unde n-ar avea cum să extragă apă și ca să producă Cola”.

Zaharescu a punctat că această situație este una destul de delicată. ”Noi am încercat la nivel de asociație, inclusiv când s-a schițat PNRR-ul să venim cu câteva contribuții și să încercăm să împingem industria farmaceutică la un nivel de interes mai ridicat pentru cei care schițau planul de dezvoltare, de reconstrucție și reziliență al României, din păcate, n-am avut succes la momentul respectiv.

Acum, după pandemie, vedem cu toții că am avea nevoie, de exemplu, de niște entități care să fie capabile să producă substanțe active sau măcar ingrediente pentru fabricația de medicamente, tocmai în ideea de a aduce cât mai aproape de Uniunea Europeană sau în interiorul Uniunii Europene fabricația unor produse de importanță maximă”, a mai spus Dan Zaharescu.

Mai mult decât atât, jurnalistul Val Vâlcu susține că România ar putea fi competitivă cu producătorii din China sau din India doar dacă ”ar produce pentru volume mari” doar un anumit medicament, ca de exemplu Nifedipin.

”Este de fapt ceea ce s-a întâmplat în India și în China, fiindcă fiind piețe de volume uriașe, ei și-au permis să dezvolte capacități de fabricație care, pe lângă nevoia internă pe care o acopereau, să acopere și necesarul unor țări cum sunt Statele Unite, Europa”, a mai spus Dan Zaharescu, care a adăugat că imperativele europene de mediu, de care ne izbim în UE, sunt prinse în noua legislație farmaceutică europeană.

”Se dorește ca în viitor să fie fabricate medicamente verzi, deci care să aibă un impact cât mai redus asupra mediului”, a mai spus Zaharescu, iar acest orizont de timp este la nivelul anilor 2050.

”În schimb există există alte riscuri pe zona de industrie farmaceutică, pentru că vorbim de produse de substanțe care nu sunt toate biodegradabile și se dorește ca în ingredientele medicamentelor să fie cât mai multe substanțe biodegradabile și care pentru a se atinge acest obiectiv, ca impactul asupra mediului să fie cât mai redus”, a continuat Dan Zaharescu.

Totodată, Dan Zaharescu precizat că atingerea acestor obiective înseamnă și cercetare, dar și costuri mai mari.

”Nu mai pot fi folosite aceleași ingrediente, aceleași materii prime. Sunt anumite substanțe care, chiar la ora actuală, unele dintre ele au fost considerate cancerigene și sunt interzise în utilizarea în alimente, în schimb sunt vitale pentru folosirea lor ca ingrediente, în medicamente. Și aici sunt situații în care anumite medicamente să nu mai poată fi produse dacă se renunță la substanțele respective, fiindcă aici vorbim de cantități infime”, a subliniat Dan Zaharescu.

Citește și: Criza antibioticelor. Care e soluția propusă de Comisia Europeană

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News