Efectul fraierului și România de astăzi
Efectul fraierului (sucker effect) apare în grupuri ca urmare a unui alt fenomen interesant: lenea socială. În grupurile în care contribuția fiecărui membru nu este înregistrată, unii oameni aleg să nu se implice pentru că „oricum sunt alții care să muncească”. Astfel, în timp, în grupurile respective se ajunge la situația neplăcută în care doar câțiva lucrează (deși recompensa se împarte, în mod egal, la toți), restul doar „fac act de prezență”, afirmă profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară, Director, Departamentul de Formare a Profesorilor, la Universitatea din București.
Cam aceasta este lenea socială. Dar ce se întâmplă cu persoanele care muncesc pentru întregul grup? Ei bine, la un moment dat se simt și ei păcăliți și – deși vor continua să fie singurii care lucrează – vor începe și ei să mai „tragă chiulul” sau să se implice mai puțin în activitate. „Ce eu sunt mai fraier?” parcă și-ar spune aceștia. Încet, încet, în grupul respectiv ajung să lucreze foarte puțini oameni (restul stau!), dar și cei care încă mai muncesc nu o mai fac la întregul lor potențial. Aceasta este calea sigură spre rezultate dezastruoase: deși – la o primă vedere – grupul are un potențial bun (mulți oameni valoroși), în fapt rezultatele sunt din ce în ce mai slabe.
[citeste si]
Iată un fenomen de psihologie socială care este prezent în tot mai multe situații la nivelul societății noastre în ansambul ei. Avem și expresii pentru a descrie asta: „cine este harnic și muncește are tot ce vrea, cine stă și lenevește are tot așa!”.
Vezi continuarea pe performante.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
