EXCLUSIV Elena Lasconi, dată de gol de limbajul corpului. Analiza comunicării nonverbale când a spus că a votat „Da“ la Referendumul pentru Familie / video
Elena Lasconi, primarul din Câmpulung, a susținut recent că a votat „Da“ la Referendumul pentru Familie din 2018.
Elena Lasconi a susținut, recent, în cadrul emisiunii Insider Politic, la Prima News, că a votat „Da“ la Referendumul pentru Familie din 2018. Ulterior acestei declarații, primărița din Câmpulung a fost renegată inclusiv de propria fiică, membră a comunității LGBT, care s-a declarat „absolut dezgustată“ de această „discriminare jegoasă“ la care a fost părtașă mama sa.
Apoi, conducerea Uniunii Salvați România a luat decizia de a o retrage pe Elena Lasconi de pe lista pentru Alegerile Europarlamentare de anul viitor, unde era prima pe listă.
Astăzi, o nouă ipoteză a apărut în spațiul public, după ce a fost distribuită în mediul online o fotografie, care încă se găsește pe paginile Elenei Lasconi, în care aceasta își arată verso-ul buletinului, unde sunt lipite abțibildurile de la fiecare alegeri la care cetățenii votează. În imaginea cu pricina se poate observa că apar mai multe abțibilduri ștampilate, însă lipsește exact cel de la Referendumul din 6-7 octombrie 2018, la care Elena Lasconi a spus că a votat.
Mai multe teorii au apărut după această nouă informație, una dintre ele fiind aceea că Elena Lasconi a încercat să atragă prin acea declarație un anumit tip de electorat care, în mod normal, s-ar îndrepta către AUR, a susținut Victor Ciutacu.
Ce spune limbajul corpului Elenei Lasconi
Drept urmare, am încercat să reluăm interviul cu Elena Lasconi de mai multe ori și să analizăm limbajul corpului primăriței din Câmpulung din momentul în care a afirmat că a votat la Referendumul pentru Familie. Apoi, am comparat imaginile din interviu cu informațiile scrise de Joe Navarro, unul dintre cei mai mari experți din lume în limbajul corpului, în cartea „Secretele comunicării nonverbale“.
„Sunt ortodoxă și consider că familia este formată dintre o femeie și un bărbat“, a spus Elena Lasconi.
„Ați fost la Referendumul pentru Familie?“, a întrebat Sebastian Zachmann.
„Da!“, a replicat Elena Lasconi, ținând privirea fixă.
„Și ați votat pentru familia tradițională?“, a insistat Sebastian Zachmann.
„Da!“, a răspuns Elena Lasconi, după care a mișcat capul spre dreapta ca și cum ar fi negat. Apoi, Elena Lasconi a avut un zâmbet ușor.
În comunicarea nonverbală, când cineva afirmă un anumit lucru ce poate fi o minciună, corpul îl dă de gol și prezintă involuntar adevărul. Tendința capului de a spune „Nu“ în momentul în care gura spune „Da“ este un exemplu etalon pentru a depista o minciună.
„Observaţi mişcările capului persoanei cu care vorbiţi. Dacă vedeţi că dă din cap afirmativ sau negativ în timp ce vorbeşte şi mişcarea apare simultan cu rostirea cuvintelor, atunci puteţi să-i acordaţi încredere. Dacă mişcarea capului este întârziată, apărând după ce vorbeşte, atunci cel mai probabil afirmaţia este nesinceră şi nu i se poate acorda credit. Deşi poate fi foarte discretă, mişcarea întârziată a capului este o încercare de a valida ceea ce tocmai s-a spus şi nu face parte din modul firesc de comunicare. In plus, mişcările sincere ale capului trebuie să fie în concordanţă cu afirmaţiile sau negaţiile verbale. Dacă gestul capului nu susţine afirmaţia persoanei, poate fi un indiciu de minciună. Această nepotrivire între semnalele nonverbale şi cele verbale, care se manifestă prin mişcări ale capului mai degrabă discrete decât exagerate, apare mult mai des decât am crede. De exemplu, cineva poate spune „nu am făcut eu asta", în timp ce capul se înclină uşor în sens afirmativ“, scrie Joe Navarro în cartea sa, „Secretele comunicării nonverbale“.
Având în vedere cele scrise de Joe Navarro, putem considera că, din punct de vedere al comunicării nonverbale, Elena Lasconi a mințit atunci când a susținut că a votat pentru familia tradițională.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
