Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, să trimită o solicitare autorităţilor bulgare, pentru a afla dacă Elena Udrea mai poate fi judecată în dosarele aflate pe rolul instanţelor din România, ca efect al extrădării din ţara vecină.
Publicitate
Marţi, judecătoarea Corina Ciobanu ar fi trebuit să o audieze pe Elena Udrea în dosarul „Hidroelectrica”, în care Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor. Elena Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă primită în dosarul „Gala Bute”, iar audierea de la Curtea de Apel Bucureşti urma să se facă prin videoconferinţă.
La începutul procesului, avocaţii Elenei Udrea au solicitat încetarea procesului penal pe motiv că faptele de care este acuzată Udrea în acest dosar s-au prescris, fiind invocată în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale din mai 2022. Magistratul care se ocupă de acest dosar, Corina Ciobanu, a pus în discuţie din oficiu o chestiune de procedură, invocând „regula specialităţii” din Legea 302/2004, care prevede că ţara care extrădează o persoană în România poate impune anumite restricţii privind judecarea şi urmărirea penală a persoanei extrădate, notează Agerpres.
Potrivit Legii 302/2004, o persoană predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
Practic, judecătoarea vrea să afle dacă autorităţile judiciare din Bulgaria au decis ca Elena Udrea să fie extrădată în România doar pentru dosarul „Gala Bute”, condiţie în care ea nu va mai putea fi judecată în celelalte dosare pe care le mai are pe rolul instanţelor.
Întrebată de judecătoarea Corina Ciobanu dacă în instanţele din Bulgaria s-a prelevat sau şi-a dat consimţământul pentru „regula specialităţii”, Elena Udrea a spus că nu ştie despre ce este vorba pentru că nu este jurist. Deşi avocata Elenei Udrea a menţionat că nu s-a discutat aşa ceva în instanţele din Bulgaria, judecătoarea a insistat să trimită o adresă în ţara vecină pentru a fi date lămuriri cu privire la condiţiile extrădării, notează sursa citată.
Elena Udrea a transmis un mesaj în contextul în care Cristian Cioacă, fostul polițist acuzat de uciderea soției sale, Elodia Ghinescu, dispărută acum 15 ani, a ieșit din închisoare, pentru 24 de ore.
„Nu am ceva împotriva permisiei lui Cioacă, este dreptul său legal, am o problemă însă cu modul în care principiul menținerii legăturii cu familia este legiferat la noi”, și-a început astfel, duminică, Elena Udrea mesajul transmis pe contul de Facebook.
„Legislația privind executarea pedepselor cu închisoarea este nu doar total ineficiență, România având unul dintre cele mai mari grade de recidivă din Europa, ci și anacronică, ilogică, aberantă, în anumite prevederi, ce aduce la crearea unor adevărate drame umane, drame care nu aduc niciun beneficiu societății, doar distrug vieți. La cum am spus deja, legea actuală nu face nici o diferența între un bărbat condamnat pentru omor cu premeditare, care nu are nici copii și o mamă condamnată pentru furt din magazine ori abuz în serviciu, eventual cu un copil mic sau mai mulți. Nu doar că în ambele cazuri vizitele se pot primi doar în condițiile în care se folosește un “dispozitiv de protecție” un geam care ajunge să separe pe mama de copilul ei, dar și în cea ce privește dreptul de a menține contactul cu familia al deținuților, tratamentul este identic. Adică, posibilitatea de a ieși din penitenciar pentru a te întâlni cu familia este același și pentru un bărbat care merge să bea o bere cu rudele sale ca și pentru o mamă care ar vrea să îi fie alături copilului sau când este ziua lui de naștere, când merge în prima zi la grădiniță sau la școală, când are un examen important, sau când are nevoie de alinarea mamei, pur și simplu.
Păstrarea și consolidarea relațiilor cu familia evident sunt importante pentru fiecare persoană care se află în închisoare. Dar cu atât mai mult trebuie ocrotită și susținută relația unui copil cu mama sa, când aceasta este obligată să lipsească o perioadă de timp de lângă copil”, a precizat Elena Udrea.
„Legislația noastră nu are în vedere, în nici unul din aspectele pe care le tratează, situația copiilor al căror mame sunt în detenție. La fel, categoria de deținuți, mame, mame de copii mici, nu există în viziunea legiuitorului nostru. Asta arată lipsa de înțelegere a rolului pedepselor raportat la societate, a nevoii de a sprijini dezvoltarea psiho-emoțională a copiilor, evitând pe cât este posibil dobândirea de către aceștia a unui comportament de risc, în condițiile în care este demonstrat cu studii recente, ultimul realizat anul acesta în Statele Unite, că copii ale căror mame sunt în detenție rămân cu trauma pentru restul vieții și un procent important dintre aceștia ajung să încalce legea ei înșiși”, a conchis Elena Udrea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu