Elena Udrea, condamnată la închisoare. Ce ar fi făcut Mircea Badea dacă avea banii ei

În acest context, Mircea Badea a spus ce ar fi făcut dacă avea banii ei.

„Am discutat și eu azi cu diverși prieteni și m-au întrebat dacă am înțeles ce caută Elena Udrea în România. M-au întrebat dacă eu aveam banii Elenei Udrea mai stăteam în România sau eram demult în Dubai. Eu, și dacă aveam banii Elenei Udrea și nu aveam problemei ei, plecam. Eu, dacă aveam bani, nu stăteam în România (n.r. - indiferent dacă avea probleme sau nu). Dacă pică, de la Elon Musk, niște cărămizi de bani, acum plec la aeroport. Îmi iau copilul repede și plec. Cu hainele de pe mine plec acum, mâncând pământul”, a zis Mircea Badea.

„În cazul Elenei Udrea, eu cred că ea nu poate trăi într-o țară unde nu este vedetă. Dacă te muți în Dubai, nu zice nimeni: uite-o pe Udrea! N-apari pe prima pagină a ziarelor. N-apari nicăieri pentru că nu mai interesezi pe nimeni acolo. În cazul Elenei Udrea nu este vorba că nu a plecat pentru că este naționalistă și nu poate trăi decât în România, este vorba de ce am zis, de manelism”, a mai spus Mircea Badea la Antena 3, în emisiunea „În gura presei”.

La închisoare vor ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare

Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul 'Gala Bute', fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare.

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare.

A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA.

La închisoare vor ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.

Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - doi ani şi şase luni cu suspendare.

Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.

Pedepsele din acest dosar fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul 'Gala Bute' a fost dată de un complet nelegal.

Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Avocatul care a apărat-o pe Elena Udrea este Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că DNA a avut o poziţie ambiguă în acest caz.

Astfel, la dezbaterile pe fond care au avut loc luni, procurorul de şedinţă a fost de acord cu admiterea contestaţiei în anulare şi rejudecarea dosarului în apel, după care DNA a trimis miercuri în instanţă concluzii scrise, "pentru evitarea oricăror neclarităţi", în care solicita aplicarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi, "în caz contrar", respingerea contestaţiilor în anulare.

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă ea a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost: Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) - 3 ani închisoare cu executare; Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) - un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) - 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) - 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) - doi ani şi şase luni cu suspendare.

Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul "Gala Bute" au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.

De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare şi recurs în casaţie - prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul "Gala Bute", Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News