Deși autoritățile încearcă să reducă violența din România, aceasta este tot mai des întâlnită, mai ales în cazul elevilor.
„Nu există vreo zi în care să nu fie o bătaie într-o școală din România. Cele mai multe nu sunt raportate. Se bat și fetele uneori. Dacă ar avea arme, probabil că supărarea ar degenera într-o manieră mult mai dură decât credem noi”, a spus Alfred Bulai la emisiunea „Nod în papură” de la DC News și DC News TV.
„La copii sunt tensiuni legate de vârstă, de hormoni. Adolescenții sunt mult mai predispuși spre comportamente deviante. Atenție: se întâmplă într-o societate în care nu se cultivă alte modalități de a consuma energia în exces. De exemplu, sportul, care nu se mai face în școala românească”, a mai zis sociologul Alfred Bulai.
Mii de americani s-au adunat, sâmbătă, pentru a demonstra în favoarea unei mai bune reglementări a armelor de foc după crimele recente, între care cea dintr-o şcoală din Texas care a şocat Statele Unite.
„Mă alătur lor pentru a reitera apelul meu către Congres: faceţi ceva, a scris preşedintele american Joe Biden pe Twitter în sprijinul protestelor prevăzute la Washington şi în multe alte oraşe.
Pe 24 mai, un elev de liceu în vârstă de 18 ani care avea o puşcă de asalt a ucis 19 elevi şi două profesoare la o şcoală primară din Uvalde, în apropiere de graniţa cu Mexicul. Cu câteva zile mai devreme, un adept al supremaţiei albilor omorâse 10 persoane de culoare în Buffalo, în nord-estul Statelor Unite.
Aceste ultime masacre şi sute de atacuri armate au declanşat noi apeluri la manifestaţii pentru a cere o mai bună reglementare a accesului la arme de foc.
„Este timpul să ne întoarcem în stradă, a indicat March for Our Lives, mişcare fondată de victimele şi supravieţuitorii atacului dintr-un liceu din Parkland, Florida, care a organizat deja în martie 2018 o demonstraţie de amploare la Washington.
În ultimii ani, România a cunoscut valuri de proteste de amploare, multe dintre ele transformate în violențe, proteste care au avut revendicări politice, generate de diferite situații, inclusiv tragedii de proporții, precum drama din 2015 - incendiul din clubul Colectiv.
Proteste au fost împotriva regimului Băsescu încă de la tentativa de îndepărtare a lui Raed Arafat, dar și după adoptarea OUG 13 când împotriva lui Liviu Dragnea au ieșit mi de oameni în stradă, preț de mai multe luni, nu de puține ori situația degenerând în violențe cum s-a petrecut în deja celebra zi 10 august 2018.
Protestele din ianuarie 2012 împotriva lui Traian Băsescu pentru susținerea lui Raed Arafat, începute la Târgu-Mureș și extinse în țară, s-au transformat și ele în violențe între protestatari și forțele de ordine.
Sociologul și profesorul Alfred Bulai, în cadrul emisiunii Nod în Papură de la DC News, a remarcat că nici în 2012 spre exemplu românii nu au ieșit în stradă când Traian Băsescu a tăiat masiv pensiile și salariile, ci au avut nevoie de un simbol.
Asemenea s-a întâmplat și în alte cazuri, inclusiv Roșia Montană.
Astfel, Alfred Bulai explică „succesul” protestelor și necesitatea unei dimensiuni simbolice:
„Dimensiunea simbolică în viață contează. Gândiți-vă când au ieșit românii în stradă? Când au fost tăiate salariile? În 2010 când s-au tăiat salariile a fost un singur miting de semințe. Au ieșit în stradă pentru Arafat, fără să aibă o treabă mare cu el”, precizează Alfred Bulai care a amintit și de tragedia de proporții de la Colectiv, spunând că a efectuat o cercetare la SNSPA și nimeni nici nu știa unde este acest club, însă dimensiunea simbolică a tragediei a dus la proteste masive.
„Românii au ieșit în stradă pentru OUG 13, dar niciunul din Piața Victoriei nu avea nicio treabă cu Ordonanța 13”, a mai spus Alfred Bulai.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News