Eliminarea a 14 factori de risc poate scădea numărul cazurilor de demență la jumătate, arată un studiu

Milioane de persoane suferă de demență, o boală neurodegenerativă asociată adultului în vârstă, iar estimarea celor de la Organizația Internațională a Bolii Alzheimer nu este deloc îmbucurătoare, astfel că se așteaptă ca în 2050 numărul persoanelor afectate să ajungă la 139 de milioane.

Un studiu recent indică faptul că numărul cazurilor de demență ar putea fi limitat, prevenit sau întârziate, dacă se acționează asupra factorilor de risc modificabile, precum fumatul sau poluarea aerului.

Această afecțiune debilitantă, care le răpește progresiv oamenilor memoria, abilitățile cognitive, limbajul și independența, afectează în prezent peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume.

Demența este cauzată de o serie de boli, dintre care cea mai frecventă este boala Alzheimer, aproximativ 60-70% din numărul cazurilor de demență.

O revizuire amplă a dovezilor disponibile, publicată miercuri în revista The Lancet, a afirmat că "potențialul de prevenire este ridicat" în lupta împotriva demenței.

Studiul urmează unui raport anterior din 2020 care sublinia, de asemenea, importanța prevenției.

La momentul respectiv, echipa internațională de cercetători a estimat că 40% din cazurile de demență erau legate de 12 factori de risc.

Factorii includeau persoanele cu un nivel scăzut de educație, problemele de auz, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, depresia, inactivitatea fizică, diabetul, consumul excesiv de alcool, leziunile cerebrale traumatice, poluarea aerului și izolarea socială.

Ultima actualizare adaugă încă doi factori de risc: pierderea vederii și colesterolul ridicat.

"Aproape jumătate din demențe ar putea fi prevenite teoretic prin eliminarea acestor 14 factori de risc", se arată în studiu, notează Science Alert.

Aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite

Studiul Lancet a fost salutat de experții în domeniu, printre care importanța prevenției este greu de dezbătut.

Cu toate acestea, unii au afirmat că ideea că aproape jumătate din toate cazurile de demență ar putea fi prevenite ar trebui pusă în perspectivă.

Nu s-a dovedit că factorii de risc cauzează direct demența, după cum au recunoscut autorii studiului.

De exemplu, ar putea fi demența cea care cauzează depresia, și nu invers?

De asemenea, este dificil să se separe factorii de risc unii de alții, deși cercetătorii au încercat.

”Nu este clar dacă am putea vreodată să eliminăm complet oricare dintre acești factori de risc”, a afirmat Charles Marshall, neurolog la Universitatea Queen Mary din Londra, notează sursa citată anterior.

Demență, simptome

Simptomele timpurii ale demenței includ:

- Uitarea evenimentelor sau informațiilor recente;

- Repetarea comentariilor sau a întrebărilor pe o perioadă foarte scurtă;

- Rătăcirea obiectelor folosite în mod obișnuit sau plasarea lor în locuri neobișnuite;

- Necunoașterea anotimpului, anului sau lunii;

- Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite;

- O schimbare a dispoziției, a comportamentului sau a intereselor.

Semnele că demența se agravează includ:

- Capacitatea scăzută de a vă aminti și de a lua decizii;

- Vorbitul și găsirea cuvintelor potrivite devin mai dificil;

- Sarcinile zilnice complexe, cum ar fi spălatul pe dinți, prepararea unei cești de cafea, acționarea unei telecomenzi TV, gătitul și plata facturilor devin mai dificile;

- Diminuarea gândirii și a comportamentului rațional și a capacității de a rezolva probleme;

- Modificări ale tiparelor de somn;

- Creșterea sau agravarea anxietății, frustrării, confuziei, agitației, suspiciunii, tristeții și/sau depresiei;

- Nevoia de mai mult ajutor în activitățile zilnice, cum ar fi îngrijirea, toaletarea, îmbăierea și mâncatul;

- Apariția halucinațiilor (vedeți persoane sau obiecte care nu sunt acolo).

Aceste simptome sunt simptome generale ale demenței. Fiecare persoană diagnosticată cu demență are simptome diferite, în funcție de zona din creier afectată.

Simptome suplimentare și/sau simptome unice apar în cazul anumitor tipuri de demență, potrivit Cleveland Clinic.

Citește și: Obezitatea infantilă, primele semnale de alarmă. Consilier nutriționist: De ce s-a îngrășat? Trebuie să identificăm și factorii care au dus la această îngrășare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News