EXCLUSIV  România și eliminarea dreptului de veto în UE. Corina Crețu (europarlamentar): După refuzul de aderare la Spațiul Schengen, aș vota pentru renunțarea la unanimitate

„În principiu, eu cred că intrarea României în Uniunea Europeană a adus ca avantaj și faptul că avem dreptul acestui vot, la masa celor 27 de state. Dar în urma războiului din Ucraina și a respingerii accesului României și Bulgariei în spațiul Schengen s-a redeschis discuția despre eliminarea unanimității la vot în Consiliul Uniunii Europene. Și pandemia a contribuit la acest lucru pentru că atingea domenii care țineau de veto-ul național, ca să spun așa. În majoritatea cazurilor se votează, la această oră, cu majoritate calificată. Domeniile unde încă mai este nevoie de unanimitate sunt chestiunile financiar-bugetare, politică externă, securitate și primirea de noi membri. 

În cazul nostru, cu Schengen, sigur că ne-ar avantaja o majoritate calificată pentru că, practic, Austria și Olanda au transformat acest drept de veto într-o formă de șantaj. Pe de altă parte, mai sunt și alte țări care folosesc acest drept când vor să obțină ceva. State precum Polonia și Ungaria au folosit până acum dreptul de veto în funcție de cum le-au dictat interesele. Dacă Ungaria a avut probleme cu statul de drept, imediat a blocat impozitarea multinaționalelor sau sprijinul financiar pentru Ucraina. Blocarea unor decizii de politică externă prin dreptul de veto oferă, în opinia mea, o imagine negativă Uniunii Europene în plan global, pentru că apare ca un mecanism de decizie greoi, în care nu se poate avea încredere”, a declarat europarlamentarul.

Ce va urma în acest proces?

Europarlamentarul Corina Crețu a explicat care ar putea fi pașii următori procesului de renunțare la dreptul de veto.

„Nu este ușor să elimini unanimitatea, dar dacă Comisia Europeană ar propune Parlamentului European un proiect de rezoluție, cred că, până la urmă, s-ar renunța la dreptul de veto. Va fi nevoie de un vot în Parlamentul European. În cadrul „Conferinței pentru Viitorul Europei”, care s-a desfășurat în ultimii doi ani, majoritatea covârșitoare a celor care au răspuns s-au pronunțat pentru renunțarea la unanimitate”, a continuat aceasta.

Întrebată cum va vota, dacă această propunere va ajunge în Parlamentul European, la solicitarea Comisiei, Corina Crețu a răspuns:

„Pe mine, sinceră să fiu, dacă m-ați fi întrebat anul trecut, aș fi refuzat pentru că e un drept pe care România l-a câștigat cu greu, dar acum, mai ales după refuzul de aderare la Spațiul Schengen, aș vota pentru renunțarea la unanimitate”.

Context

Ministerul de Externe a dezvăluit, luni, că România s-a alăturat grupului de 9 țări, printre care cele 6 fondatoare ale UE, care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre în chestiunile de securitate și politică externă.

Cele nouă state inițiatoare sunt Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania şi Olanda.

Statele semnatare au cerut, la 4 mai, printr-o scrisoare comună, introducerea votului cu majoritate calificată în domeniile politicii externe şi de securitate a UE, în locul votului în unanimitate, aflat în vigoare.

Inițiativa a venit după ce Ungaria a blocat mai multe decizii cruciale ale Uniunii Europene legate de conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Contactat de DC News, europarlamentarul român Victor Negrescu (PSD) a declarat, de asemenea, că se poziționează în favoarea renunțării la unanimitate.

„Susțin scoaterea unanimității și a vetoului pentru majoritatea deciziilor europene, de exemplu Schengen, dar înlocuirea sa cu un sistem de vot majoritar clar și reprezentativ care să asigure promovarea legitimă a intereselor României”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News