Eliminarea facilităţilor fiscale din IT, avantaj sau dezavantaj pentru economie? Câţi bani aduce industria IT la PIB

Spre exemplu, în exportul de servicii, soldul pozitiv adus de industria IT&C este de peste 2 miliarde de euro pentru perioada ianuarie-aprilie 2023. 

Sectorul IT a generat, la începutul anului 2023, o creştere cu aproape 500 de milioane de euro a acestui sold pozitiv faţă de perioada similară din 2022. Creşterea a fost generată aproape exclusiv de "servicii informatice". 

Şi în ceea ce priveşte aportul la PIB se înregistrează creşteri. INS a revizuit recent în sus creşterea economică din primul trimestru din 2023, faţă de trimestrul IV din 2022. 

În termeni valorici, PIB este calculat în primul trimestru din 2023 la 318 miliarde lei preţuri curente, cu circa 6 miliarde lei peste nivelul anunţat în comunicatul INS din luna iunie, arată ZF. 

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual şi colectiv al administraţiilor publice, a cărei pondere a crescut de la +0,7% la +1,6%, ca urmare a creşterii volumului său de activitate de la 103,8% la 108,7%, şi investiţiile în economie (formarea brută de capital fix), a căror contribuţie s-a redus de la +2,4% la +1,9%, ca urmare a scăderii  volumului său de activitate de la 113,2% la 110,4%.

Sectorul de informaţii şi comunicaţii a înregistrat o creştere a volumului de activitate de 0,2 puncte procentuale. În date mari, sectorul IT contribuie cu 8,2% la produsul intern brut. 

Câţi bani s-ar economisi dacă s-ar renunţa la facilităţile acordate celor din IT 

În urmă cu doi ani, Ministerul de Finanţe estima câţi bani ar rămâne la buget, dacă nu s-ar mai acorda facilităţi fiscale industriei IT. 

"În prezent, există scutiri de la IVPF pentru lucrătorii din sectoarele tehnologiei informației (IT), construcțiilor și agriculturii. Scutirea pentru agricultură a fost introdusă abia în 2022, în timp ce scutirea IT a fost extinsă, începând cu 1 ianuarie 2023, de la lucrătorii IT din sectorul privat la lucrătorii IT din sectorul public.

În plus, angajații din sectorul construcțiilor sunt scutiți de contribuția de sănătate de 10% și plătesc o contribuție la pensie mai mică, de 21,25% (fără reducerea dreptului la prestații), în loc de 25%. Între timp, contribuția angajatorului la asigurarea de muncă este redusă de la 2,25% la doar 0,3375% în sectorul construcțiilor.

Scutirile acoperă o proporție foarte semnificativă din baza potențială de impozitare a forței de muncă–sectoarele IT și construcții reprezintă 10,8% din totalul angajaților și sunt responsabile pentru 9,8% din valoarea adăugată brută (Banca Mondială, 2021). Între timp, scutirea recentă a sectorului agricol a eliminat aproximativ 10% din forța de muncă din baza de impozitare (FMI, 2022a). Ministerul de Finanțe estimează că veniturile totale la care se renunță (atât la IVPF, cât și la CAS) în 2023 din scutirile pentru IT construcții și, respectiv, agricultură, sunt: 1.320 miliarde RON; 5.535 miliarde RON; și 2.384 miliarde RON", se arată într-un raport privind sistemul fiscal din România.

România, la nivelul Poloniei în ceea ce priveşte atractivitatea în IT. Dacă se elimină facilităţile, se schimbă treaba

Iar în UE sunt şi cazuri care arată că nivelurile diferite de taxare duc la diferenţe între remuneraţia celor din IT.

"Nivelurile diferite de taxare în țările analizate conduc, de exemplu, la situația contraintuitivă a Bulgariei, care, deși are un cost mediu total cu personalul în industria de software și servicii IT mai mic decât în cazul României, prezintă un nivel al salariului mediu net cu aproximativ 7%-8% mai mare față de România (în situația aplicării scutirii de la plata impozitului pe venitul din salarii; fără aplicarea scutirii în România, diferența ar fi
și mai mare, de circa 19-20%).

În mod concret, pentru plata unui salariu net de cca. 1.500 EUR – cât reprezintă, aproximativ, valoarea câștigului mediu din industria software și servicii IT – un angajator din industrie suportă următoarele costuri salariale totale, în funcție de țara de rezidența fiscală în care își desfășoară activitatea:

Pentru a plăti unui specialist IT un salariu net de 1.500 EUR, angajatorul cheltuie în prezent în România cca. 2.360 EUR (presupunând că angajatul beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venitul din salarii) – valoare similară costurilor suportate de un angajator în Polonia, dar cu cca. 9% mai mare decât în Bulgaria. Fără aplicarea scutirii, angajatorul ar plăti cu cca. 260 EUR mai mult, ajungând la un cost salarial total asemănător celui suportat de un angajator în Ungaria (totuși, trebuie menționat că Ungaria are una dintre cele mai mici cote de impozitare a profitului persoanelor juridice din Europa).

Mai mult, prin aplicarea unor deduceri sau a unor praguri maxime de taxare, țări precum Polonia sau Bulgaria favorizează plata unor salarii mai mari și, implicit, sunt mai atractive pentru atragerea forței de muncă cu un nivel înalt de calificare. De exemplu, în cazul Poloniei, un angajat care dedică 100% din timp activităților de creare a unor produse software noi/ inovative, poate beneficia de un salariu net de până la 20% mai ridicat fără ca angajatorul să suporte un cost salarial total mai mare", se arată într-un raport ANIS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News