Embargoul asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare, în Uniunea Europeană
Embargoul european asupra cărbunelui rusesc intră în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP.
Acest embargo decretat în aprilie de Cei 27 devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.
UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de 4 miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc.
În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri.
În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%).
În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune.
În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad.
Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi - SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia.
În contextul tensiunilor de pe pieţe, ecuaţia se anunţă complicată pentru Polonia, ţară în mod tradiţional minieră dar importatoare netă de cărbune. În contextul în care producţia locală s-a ridicat în ultimii ani la circa 55 milioane de tone pe an, Polonia trebuie să mai importe circa 12 milioane de tone, dintre care zece din Rusia.
Guvernul populist naţionalist a impus de la jumătatea lui aprilie o interdicţie totală a importurilor de cărbune rusesc, provocând grave penurii şi creşteri vertiginoase ale preţurilor - tona de cărbune costă acum în Polonia de patru ori mai mult decât în urmă cu un an.
Varşovia a plafonat preţurile şi a raţionalizat achiziţiile, dar capacităţile limitate ale porturilor, căilor ferate şi căilor fluviale complică creşterea importurilor, alimentând îngrijorarea privind aprovizionarea pentru iarnă, notează AFP.
În plină tranziţie spre energia verde, consumul de cărbune se apropie de maximul istoric. Cu cât creşte consumul în UE
Consumul global de cărbune este posibil să se apropie în acest an de recordul absolut de opt miliarde de tone stabilit în anul 2013, pe măsură ce economiile europene vor căuta să facă economii la gazele naturale, a estimat joi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), informează Bloomberg.
"În pofida încetinirii economiei mondiale şi a carantinelor din China, creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, după invazia rusă din Ucraina, impulsionează utilizarea de cărbune la nivel mondial în acest an", a apreciat IEA într-un raport publicat joi.
Pe baza tendinţelor economice actuale, consumul mondial de cărbune ar putea creşte cu 0,7%, până la opt miliarde de tone în acest an, plecând de la ipoteza că economia chineză îşi va reveni, conform estimărilor, în a doua jumătate a anului, a precizat IEA. China este responsabilă pentru mai mult de jumătate din cererea globală de cărbune. Deşi cererea de cărbune a Chinei a scăzut cu 3% în prima jumătate a anului, situaţia ar urma să se inverseze în a doua jumătate, scrie Agerpres.
În ianuarie și februarie, Nur-Sultan a vândut către UE între 140-200 de mii de tone de cărbune, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste cifre au crescut la 300-400 de mii. Pentru comparație: în aprilie și mai 2021, Kazahstanul a furnizat europenilor nu mai mult de 70.000 de tone, scrie Moscow Times.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Aberație din lege: Dacă cineva își însușește un bun al tău, poliția stă cu mâna-n sân 10 zile, așteptând ca hoțul să fie de bună credință de Roxana Neagu
Lungul drum spre casă, când totul se înfundă în Bușteni, gaura neagră de pe Valea Prahovei de Roxana Neagu
