Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională și se celebrează anual pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic. A fost aleasă această dată întrucât reprezintă ziua nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu. Poetul Liviu Mățăoanu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a vorbit despre semnificația acestei zile și despre rolul lui Eminescu în desăvârșirea culturii românești.
Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, România celebrează Ziua Culturii Naționale, data fiind aleasă pentru că reprezintă ziua în care s-a născut Mihai Eminescu. Într-un interviu exclusiv pentru DC News, poetul Liviu Mățăoanu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a relatat evenimente mai puțin știute despre viața marelui poet:
„Pentru cultura română, Mihai Eminescu reprezintă Universul în jurul căruia se mișcă toate forțele culturale din România. Nu întâmplător a fost aleasă ziua lui Mihai Eminescu drept Ziua Culturii Române. S-au avansat mai multe zile de naștere, însuși poetul a dat o altă zi, mai ales luna decembrie 1849 fiind citată, deși există o mențiune că s-ar fi născut în 1848. Rămâne dată stabilită 15 ianuarie, ziua în care a fost înregistrată nașterea la Biserica Uspenia din Botoșani în prezența tatălui lui Eminescu, botezul fiind înregistrat o săptămână mai târziu, la 21 ianuarie. A trăit 39 de ani, până la 15 iunie 1889.
A avut o copilărie foarte fericită, chiar dacă viața de mai târziu a fost plină de privațiuni și chiar de nedreptăți. În textele ulterioare, când vorbește de copilărie, apare o exaltare a unui copil care a trăit fericit. Prin ceea ce a scris, a fost apropiat de romantismul târziu german. După ce a făcut două Clase în Moldova, el a studiat în limba germană, la Școala Germană și la Gimnaziul din Cernăuți. Există și o statuie a lui Cernăuți. El e iubit de românii de acolo. A fost al al 15-lea din 70 de elevi, iar apoi al 5-lea din 80 de elevi. A avut o situație școlară foarte bună. A urmat Gimnaziul, dar nu l-a terminat din cauza unor privațiuni. A încercat să termine școala la Blaj, dar nu a reușit nici acolo. Unul din strămoșii săi a locuit în Blaj, familie venită din Banat, poreclită și numită ulterior Imin, iar mai târziu sârbizată Eminovici.
Părinții l-au trimis la studii în străinătate, el a studiat și la Viena și la Berlin, la ambele fiind înmatriculat ca student extraordinar, student care audia cursurile. Se pare că s-a întors la Botoșani și a trecut Bacalaureatul“, punctează Liviu Mățăoanu.
„A urmat cariera lui din Iași, a fost bibliotecar, revizor, profesor, acolo l-a cunoscut și pe Creangă. Începând de la debut, viața lui a fost foarte tumultoasă. Eminescu nu a debutat ca un simplu autor, el a forțat ușa literaturii române, a rupt-o. El a debutat la începutul anului 1866 în Revista Familia a lui Iosif Vulcan, revistă care se tipărea la Pesta, cu poezia De-aș avea. Până spre finalul anului a publicat șase poezii de mare întindere și foarte frumoase. Dacă adăugăm, pe lângă acest debut literar de facto, debutul de jure, cu o lună înainte, atunci când a murit Aron Pumnul și Eminescu a scris poezia La mormântul lui Aron Pumnul, vedem că a publicat 7 poezii. A fost un an extraordinar care anunța un foarte mare poet.
Iosif Vulcan, acest eminent om de cultură, i-a schimbat numele. Intrarea lui în literatura română e una pe măsura forței sale poetice. Deși nu mai sunt foarte multe de spus despre biografia sa, dar nici despre operă, din toate acestea transpare un lucru, talentul lui Eminescu. Dincolo de viața lui tumultoasă, dincolo de faptul că s-a mișcat continuu, din textele sale transpare un talent incontestabil. Nu este puțin lucru să reafirmăm ceea ce a spus critica literară română și anume că el a reformat limba română. El este formatorul limbii literare române. Prin ceea ce scria, Eminescu se distinge total față de contemporanii săi, iar Maiorescu, în Direcția nouă în poezia și proza română (1872) îl citează imediat după Alecsandri, drept „cap al poeziei noastre literare“, a mai spus Liviu Mățăoanu.
„A fost un adept al Partidului Conservator, împotriva unor tendințe liberale din epocă. A fost un jurnalist de temut. Gazetăria pe care a făcut-o este un jurnalism de cea mai înaltă calitate. Era un adversar redutabil. Exista și replica celebră în vremea aceea: Și mai potoliți-l pe Eminescu ăsta! Era greu de oprit, redacția s-a reformat la un moment dat, iar directorul și redacția l-au flancat să nu mai publice împotriva guvernelor din perioada aceea. Nu s-a putut, el a scris tot în stilul care l-a caracterizat. Așa erau vremurile atunci, iar ceea ce a rămas astăzi, este poezia extraordinară pe care a scris-o. El nu a scris pentru cineva anume, el a scris la cel mai înalt nivel. Asta se referă atât la nivel academic, cât și la nivelul unei elite intelectuale românești, dar are și câteva texte de poezie pentru copii, a cuprins o gamă largă. Pentru orice om trecut de 14 ani, Eminescu e inteligibil.
Aș sugera, mai ales în vremurile acestea de pandemie când oamenii nu mai pot să facă excursii acolo unde doresc să facă, ar putea să viziteze locurile unde a trăit Eminescu, de pildă Ipoteștiul. Este un centru de studiu foarte important, dar pot să vadă obiectivele palpabile, casa, cu multe elemente originale, se mai găsește și casa ultimului administrator al terenurile familiilor Eminovici, se mai găsesc două biserici, inclusiv cea a familiei Eminovici, mai sunt mormintele familiei Eminovici, iar la aproximativ 2,5-3 km se află pădurea în care a copilărit el, dar și lacul cu nuferi. E un lac superb care ar fi bine să fie vizitat la sfârșitul primăverii. Este o zonă de vis și este și o datoria a noastră ca să cunoaștem centrul universului culturii române“, a conchis Liviu Mățăoanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu