EXCLUSIV  „Enigma Otiliei“ trebuia să se numească altfel: Cine ar cumpăra un roman intitulat așa? Titlul era flasc / video

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre denumirea romanului „Enigma Otiliei“, care a fost modificat de editor pentru a face roman mai atractiv pentru cititori:

„În primul rând, îi spune „Enigma Otiliei“, dar nu este nicio enigmă, ci o găselniță a editorului, pentru a face romanul mai vandabil, pentru că publicul s-ar fi întrebat: Da’, care e enigma? Hai să vedem care este enigma! Serios! Romanul trebuia să se intituleze „Părinții Otiliei“, un titlu, hai să fim serioși, flasc. Cine ar cumpăra un roman intitulat „Părinții Otiliei“?

Un roman intitulat „Enigma Otiliei“ te face să pui mâna pe portofel. Editorul a avut dreptate. Enigma Otiliei este, până la urmă, enigma oricărui personaj feminin, care are diferite valențe, care are o doză de mister, mai ales la vârsta aceasta tânără la care se află Otilia. Personajul este enigmatic, are ascunzișuri ale vârstei și ale genului, este văzut mai ales prin ochii îndrăgostitului, care este și el tânăr. Felix, de cealaltă parte, este un personaj în contururi mișcătoare, nu este un personaj static, ci unul de mare mobilitate. Atunci s-a putut asocia termenul „Enigma“ de această construcție pur balzaciană pe care o reprezintă romanul lui Călinescu“, a spus, la DC News, la emisiunea „De Ce Citim“, criticul literar Daniel Cristea-Enache.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Text românesc care poate fi tradus în orice limbă. Oricine de pe acest pământ, oriunde s-ar afla, l-ar putea înțelege / video

Motivul pentru care Cenaclul Flacăra era „unicat în Europa“: Moment dramatic pentru Păunescu, atunci când Ceaușescu a luat o asemenea decizie

Poetul Flaviu Predescu l-a întrebat pe Daniel Cristea-Enache despre fenomene similare Cenaclului Flacăra. Criticul literar a vorbit despre dăruirea pe care Adrian Păunescu o manifesta pentru acest cenaclu și despre nevoia societății românești de a merge în număr mare la spectacole pe stadion:

„Din ce cunoști, au mai fost cazuri similare (n.r. Cenaclul Flacăra) în Europa?“, a întrebat poetul Flaviu Predescu.

„Nu, n-au mai fost! A fost vorba de un unicat datorat chiar personalității atât de greu de înregimentat a lui Adrian Păunescu. Numai el putea să creeze un asemenea cenaclu, așa cum, în altă ordine de idei, numai Fănuș Neagu putea să scrie o cronică sportivă în acel stil unic, plin de metafore și de expresii poetice care nu se potriveau niciodată cu realitatea prozaică de pe teren. Altcineva care ar încerca să scrie ca Fănuș Neagu ar fi un epigon, un imitator ușor ridicol, dar lui Fănuș Neagu îi stătea bine. La fel și lui Adrian Păunescu, îi stătea bine acest cenaclu, și a fost dramatic pentru el momentul în care Ceaușescu, profitând de un accident la una dintre ediții, a întrerupt întregul ciclu de manifestări. Pur și simplu l-a interzis.

Adrian Păunescu a suferit foarte mult tocmai pentru că el se identificase întru totul cu această manifestare publică, L-am văzut în imagini ce bine se simțea când primea bilețele, când citea, când recita împreună cu publicul sau când dădea un vers și publicul completa în efectul de ecou. În Europa și în general în lume, asemenea manifestări nu au fost posibile, pentru că regimurile totalitare nu permiteau asemenea agregări de oameni care puteau să scape de sub control și să se reverse într-un protest asupra regimului, iar în statele liberale, nemaifiind vorba de o autoritate etatistă, avem exemple nenumărate ale unor concerte susținute de formații rock sau pop foarte iubite, în care sute de mii de oameni participă la un asemenea eveniment.“, a precizat criticul literar (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News