Epidemie rujeolă. Lupta României cu cea mai mare epidemie din ultimele decenii
Epidemia de rujeolă, care ”mătură” România, este dezbătută pe larg în presa internațională. Iresponsabilitatea părinților, lipsa de reacție a autorităților au dus țara noastră într-o situație foarte grea. Suntem neputincioși în fața rujeolei, o arată datele statistice.
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până vineri, 4 august, este 8.455, cu 108 cazuri mai mult decât săptămâna trecută, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
32 de persoane au pierdut lupta cu rujeola.
Moartea oricărui pacient este greu de suportat, fiecare moarte fiind o tragedie, a spus medicul pediatru Anca Drăgănescu, pentru Financial Times.
De-a dreptul traumatizant a fost, însă, să vadă cum copiii mor din cauza rujeolei, fără să poată face nimic în această privință.
O epidemie de rujeolă, un virus extrem de contagios, care putea fi prevenit, ”mătură” România.
”Știam că vine”
"Ne așteptam să se întâmple deoarece rata de vaccinare a scăzut atât de mult în ultimii ani. Nu era o surpriză. Știam că vine.”, spune medicul.
Guvernul, disperat să oprească izbucnirea epidemiei, este așteptat să prezinte cât mai curând un proiect de lege care să ducă nu doar la stoparea epidemiei, dar și la evitarea unei eventuale situații pe viitor.
Cifre DEVASTATOARE
Criza vaccinului anti-rujeolă se regăsește în toată Europa.
În Italia, unde politicianul Beppe Grillo a condamnat programele de imunizare, spunând că "vaccinurile ucid", medicii au înregistrat anul acesta peste 3.000 cazuri de rujeolă, o creștere de șase ori față de aceeași perioadă în 2016.
De asemenea, Germania a înregistrat mai mult de 700 de cazuri în prima jumătate a anului, de cinci ori mai multe.
România depășește cu mult aceste cifre. Aproape 85% din decesele cauzate de virusul din UE în acest an au avut loc în țara noastră.
Care este cauza? Rata medie de vaccinare a scăzut de la 95% la 86% din 2007, spune profesorul Alexandru Rafila, șef de microbiologie la Institutul Național de Boli Infecțioase din România.
În zonele izolate din vestul țării, adesea puternic populate de romi, care sunt reticenți în a căuta asistență medicală, ratele de imunizare sunt mult mai mici.
Cum luptă România cu criza?
Ca răspuns la criză, Bucureștiul a încercat să asigure stocuri adecvate de vaccinuri și a oprit exporturile. De asemenea, a lansat o campanie națională de vaccinare.
Noul proiect de lege ar trebui să abordeze și problema responsabilității părintești.
"Ar trebui să existe o responsabilitate foarte clară asupra persoanelor care nu își vaccinează copiii - trebuie să-și asume consecințele", spune profesorul Rafila, citat de FT.
Părinții nu sunt de acord cu vaccinarea
"El nu are dreptul să-mi spună cum să am grijă de copilul meu", spune Ani Critu, o actriță de 38 de ani, care crede că erupția cutanată a fiului său de patru ani și problemele de sănătate intestinală au fost cauzate de o reacție adversă la vaccinări.
"Desigur, am încredere în știință și medicină, dar știu ce s-a întâmplat cu mine și cu fiul meu - este o victimă a vaccinurilor", mai spune aceasta.
Dr. Drăgănescu spune că părinții trebuie să-și dea seama de impactul deciziilor lor asupra altor copii, în special asupra celor slăbiți de condițiile preexistente.
"Când vezi că un copil suferă și moare, simți că vrei să-i faci pe toți cei care sunt responsabili să plătească", spune ea.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
